Antim Ivireanul, georgianul cu suflet de român

Despre puţine personalităţi poţi spune că au fost atât de îndrăgostite de cultura şi fiinţa poporului român. Antim Ivireanul se identifică cu românismul şi a fost, alături de Diaconul Coresi – cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.

Antim Ivireanul a militat şi a reuşit să introducă limba română în cadrul slujbelor religioase şi a deschis astfel calea către înţelegerea învăţăturilor din biblie pentru toţi oamenii care treceau pragul bisericii. În ciuda faptului că româna nu era limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înțeleasă de toată lumea și este folosită până astăzi.

Despre puţine personalităţi poţi spune că au fost atât de îndrăgostite de cultura şi fiinţa poporului român. Antim Ivireanul se identifică cu românismul şi a fost, alături de Diaconul Coresi – cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.

Antim Ivireanul a militat şi a reuşit să introducă limba română în cadrul slujbelor religioase şi a deschis astfel calea către înţelegerea învăţăturilor din biblie pentru toţi oamenii care treceau pragul bisericii. În ciuda faptului că româna nu era limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înțeleasă de toată lumea și este folosită până astăzi.

El este şi cel care a înfiinţat prima bibliotecă publică din Bucureşti în secolul XVII.

Antim Ivireanul este unul dintre cei mai importanţi mitropoliţi ai Ţării Româneşti, iar Biserica Ortodoxă Română i-a recunoscut rolul unic în propăşirea credinţei ortodoxe şi, în anul 1992, l-a canonizat.

O viaţă tumultoasă

Antim Ivireanul a purtat la naştere numele Andrei. A fost născut în Georgia (vechea Iviria) în 1650. Când era tânăr a fost luat rob de către turci şi dus la Constantinopol. Eliberat ulterior, a trăit sub protecţia Patriarhiei ecumenice unde a fost iniţiat îl învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia și limbile greacă, arabă și turcă. S-a calăgărit sub numele de Antim şi apoi a ajuns în Ţara Românească adus fiind de Constantin Brâncoveanu. Aici a învăţat româna şi slavona şi a deprins meşteşugul tiparului. 

A condus tipografia domnească de la Bucureşti unde au fost imprimate nenumărate cărți de cult, dar și laice. A devenit apoi egumen al Mânăstirii Snagov şi a mutat acolo tipografia domnească.

A fost ales apoi episcop de Vîlcea şi a contnuat să tipărească cărţi, de data aceasta la Mânăstirea Govora.

Antim Ivireanul, georgianul cu suflet de românLa 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Ţara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe 22 februarie al aceluiași an. Printre alte activități, în această calitate, înființează, ca și la Râmnicu Vâlcea, o tipografie la Târgoviște.

A tipărit în total 63 de cărţi, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate.

Antim Ivireanul a fost un apărător vehement al Bisericii şi al poporului român, ceea ce a dus la atitudinea sa antiotomană. Ca urmare a predicilor sale, în toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot al Ţării Românești), a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sf. Ecaterina" de la Muntele Sinai. Pe drumul spre locul exilului, a fost ucis de ostașii turci din escortă, iar trupul său a fost aruncat în râul Marița, în apropiere de Adrianopol.

Georgianul Antim Ivireanul a trăit şi simţit româneşte. Este unul dintre exemplele cele mai impresionante de ataşament faţă de poporul şi cultura română. Antim Ivireanul a fost unul dintre cele mai preţioase daruri primite vreodată de poporul român.

 

Du vorba mai departe: