La o simplă căutare pe internet descoperi imediat că bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De asemenea, mai afli că ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate iar că băuturile lor preferate sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul și cafeaua, precum și berea, vinul și horilka.
Bucătăria ucraineană este una dintre cele mai bogate și mai diverse din Europa de Est, fiind recunoscută dincolo de granițele țării pentru savoarea și coloritul său. Situată la răscruce de drumuri culturale, Ucraina a adunat de-a lungul secolelor influențe slave, central-europene și orientale, transformându-le într-un patrimoniu culinar care reflectă atât istoria, cât și geografia sa. Mâncărurile tradiționale sunt apreciate pentru generozitatea porțiilor, varietatea ingredientelor și gustul intens, fiind parte integrantă a identității naționale.
Preparatul-simbol al Ucrainei este fără îndoială borșul (борщ), considerat „strămoșul” multor alte variante întâlnite în țările slave sau la vecinii din România și Republica Moldova. Borșul ucrainean are la bază sfecla roșie, care îi dă culoarea specifică, și un amestec de legume și carne. Poate fi preparat cu porc sau vită, dar și în variantă vegetariană, fiind completat la servire cu o lingură de smântână. Este un fel de mâncare atât de răspândit încât poate fi întâlnit în orice context social, de la mesele de familie până la evenimente solemne.
La fel de populare sunt varenyky (вареники), cunoscuți în română drept colțunași. Aceștia sunt pregătiți din aluat umplut cu cartofi, brânză, varză, ciuperci sau carne, dar și cu fructe ori gem atunci când sunt serviți ca desert. În mod tradițional, varenyky sunt nelipsiți de pe mesele din Ajunul Crăciunului. În aceeași categorie intră și piroștile (pyrižky), tot un fel de colțunași, prăjiți în ulei sau unt și adesea decorați cu smântână sau ceapă prăjită.
Un alt preparat definitoriu este holubtsi, varianta ucraineană a sarmalelor. Rețeta seamănă mult cu cea românească: foi de varză murată umplute cu carne tocată și orez, dar și cu variante vegetariene pe bază de ciuperci. Primăvara, frunzele de varză sunt înlocuite uneori cu frunze de sfeclă sau de viță-de-vie.
Kholodets (холодець) – echivalentul piftiei românești – este un preparat specific mai ales iernii și sărbătorilor, obținut din carne și părți bogate în colagen, fierte îndelung și lăsate la rece pentru a se închega. De asemenea, deruny, chifteluțele de cartofi prăjite și servite cu smântână, sunt foarte populare în nordul Ucrainei, în special la mesele de duminică.
Un preparat care a depășit de mult granițele țării este puiul à la Kyiv, un fel asociat cu capitala Ucrainei. Este vorba despre piept de pui umplut cu unt, usturoi și verdețuri, trecut prin ou și pesmet, apoi prăjit sau copt. Astăzi, puiul à la Kyiv se regăsește în restaurante din întreaga lume și este considerat una dintre cele mai elegante reinterpretări ale unui preparat tradițional.
Bucătăria ucraineană nu este completă fără dulciurile sale. Paska (пáскa) este pasca de Paște, asemănătoare celei românești, pregătită din făină, lapte, ouă și zahăr, uneori cu adaos de brânză dulce sau stafide. Ea se așază alături de ouăle pictate (pysanky), cârnați (kovbasa) și alte alimente binecuvântate în coșurile pascale. Din categoria deserturilor mai ușoare se remarcă uzvarul – o băutură dulce din fructe uscate fierte, adesea mere, prune sau pere – și jeleurile din fructe și miere, populare în toată țara.
Dincolo de rețete, bucătăria ucraineană rămâne una omogenă în întreg spațiul țării, bazată pe aceleași ingrediente de bază: carne de porc, pui, pește, ciuperci, legume și fructe de sezon. Carnea de porc ocupă un loc central, fiind folosită în numeroase feluri, de la supe și borșuri până la cârnați și fripturi. Diversitatea alimentelor reflectă fertilitatea solului ucrainean, dar și tradiția agricolă și pastorală a regiunilor.
Una dintre cele mai tradiționale rețete este borşul de sfeclă, fel de mâncare pe care l-au preluat și românii din Bucovina. Rețea este foarte simplă și conține destul de puține ingrediente: două sfecle mari, 4 cartofi, o ceapă, doi morcovi și un litru de borş. Sfecla se curăţă, se dă pe răzătoarea cu ochiuri mari şi se pune la fiert într-un litru de borş. Separat, se pun la fiert ceapa tocată fin, morcovii tăiaţi mărunt şi cartofii tăiaţi în patru. Când legumele sunt fierte se toarnă sfecla care a fiert în borş, se potriveşte de sare şi piper. Borșul se poate mânca rece sau cald, însoţit de smântână sau ceapă roşie.
Pâinea este la fel de importantă ca și borșul în cultura gastronomică a acestui popor. Considerată a fi Darul lui Dumnezeu, este folosită în toate ceremoniile importante: botezuri, nunţi şi funeralii. În bucătăria ucraineană există circa 80 de reţete de pâine, pe măsura tradițiilor acestui popor.
Datorită faptului că folosește foarte multe ingrediente, bucătăria ucraineană este deosebit de gustoasă. Ucrainenilor le plac mesele bogate, cu multe feluri de mâncare. Micul dejun reprezintă masa de bază. De regulă se mănâncă o salată cu şuncă şi ouă, ou fiert moale, ochiuri sau omlete cu caşcaval alături de celebrele blinii. Dejunul şi cina încep întotdeauna cu gustări reci picante, se continuă cu supe sau borşuri, după care urmează cărnuri coapte sau la grătar, urmate de un desert compus din dulciuri ce conţin multe creme sau umpluturi cu fructe sau brânză de vaci. Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev sau prăjitura Kiev.
Alte feluri populare sunt „varenyky” (găluște cu carne sau legume), „deruny” (clătite cu cartofi) sau „holubtsi” (o variantă locală a binecunoscutelor noastre sarmale). În materie de băuturi, caracteristic este „kvas”-ul, o băutură alcoolică făcută din pâine fermentată și apă.
