Evenimentul va avea loc la Institutul Central de Grafică din Roma – Palazzo della Calcografia Via della Stamperia, 6 – Roma, începând cu ora 18.00, iar expoziția va putea fi vizitată în perioada 13 martie – 1 mai 2024, de marți până duminică, între orele 10.00 – 19.00.
În cadrul evenimentului vor interveni Maura Picciau – director Istituto centrale per la grafica și curatorul expoziției, Andrea De Pasquale – director general Direcția Generală Educație și Cercetare, E.S. doamna Gabriela Dancău – Ambasadorul României în Italia, Pier Paolo Pancotto – curatorul expoziției, Oana Boșca-Mălin – Accademia di Romania in Roma, Giorgio Marini – responsabil Gabinetto dei disegni – Istituto centrale per la grafica.
Vor fi expuse 24 de lucrări pe hârtie de diferite formate, precum și nouă lucrări fotografice și o sculptură. Cu ocazia acestui eveniment, vor fi prezentate și câteva dintre desenele originale din care artistul s-a inspirat, din Pontormo, Tintoretto și Botticelli. Toate desenele expuse, unele de dimensiuni mari, au fost realizate de artist special pentru această expoziție, inspirându-se din lucrările marilor maeștri ai trecutului prezent în colecția Cabinetului de Desene al Institutului, cu care a avut ocazia să interacționeze direct în lunile premergătoare expoziţiei.
Desenele fac parte dintr-o serie care a început în 2013 cu o carte despre Bas Jan Ader și este legată de mitul artistului olandez care a desenat timp de patru ani pe aceeași bucată de hârtie, ștergând de fiecare dată desenul anterior înainte de a începe unul nou. Mureșan, inspirându-se din această lucrare, a desenat pe aceeași foaie de hârtie fără a șterge straturile anterioare, începând să copieze imagini din cărți, cataloage de artă, în principal monografii ale artiștilor, o carte pe o coală de hârtie, suprapunând și redesenând în faze și straturi. Această acumulare de imagini existente a dat naștere astfel unei imagini cu totul noi.
Rezultatul este o expoziție care pleacă de la desen dar devine artă conceptuală pură – explică curatorul Pier Paolo Pancotto – Mureșan de fapt nu copiază din antic, mai degrabă pune la îndoială valoarea imaginii și cât de mult riscă repetarea acesteia să o facă să-și piardă valoarea semantică pe care ar trebui să o poarte cu ea. Un fel de „golire” a imaginii din cauza înmulțirii sale excesive. Lucrările fotografice care fac parte din expoziție au fost realizate cu ajutorul camerei stenopeice, un proces fotografic care exploatează principiul camerei obscure: pe unul dintre pereții prin care intră razele de lumină se face o mică gaură (pinhole) și reproduce imaginea în interior pe peretele opus unde este plasată o coală de hârtie fotosensibilă. O practică care prin timpi de expunere foarte lungi duce la crearea unor imagini voit nedefinite.
Articole similare:
