Scriitori evrei în Primul Război Mondial

La evenimentul moderat de Mihai Vișinescu, producător executiv, vor participa Aurel Vainer, Președintele Federeției Comunităților Evreiești din România și Felicia Waldman, scenarist.

„Deși după Primul Război Mondial li s-au adus acuzații de colaborare cu ocupantul, în realitate, exact la fel ca românii, evreii au avut opțiuni diferite în privința celor două tabere ale conflictului. Dacă unii au fost de partea Rusiei, alții au fost germanofili. Și la fel ca în cazul românilor, înclinația spre una sau alta dintre părți nu era dictată exclusiv de afinitățile culturale, ci și de teama de efectele unei victorii ale celeilalte părți din punctul de vedere al tendințelor expansioniste.

Așa cum menționează Lucian Boia în cartea lui, Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial (Humanitas, 2010), «În fapt, mai mult decât ungurii sau germanii, legaţi de trunchiul lor naţional, evreii chiar voiau să se integreze în societatea românească, unii, până la asimilare. Intelectualii lor se exprimau româneşte şi mulţi adoptaseră nume de factură românească; se remarcaseră şi câteva personalităţi culturale de prim rang, şi cu deosebire în domenii specific româneşti, precum filologia şi lingvistica; apăruse şi o primă generaţie de scriitori români evrei, care anunţa deja efervescenţa literară româno-evreiască din perioada interbelică». Pe de altă parte, trebuie amintit că foarte mulți evrei proveneau din Austro-Ungaria, iar cei care veneau din Rusia nu aveau motive să iubească această ţară, sau cel puţin regimul sub care se afla, cu persecuţiile şi pogromurile constante. Cultura lor europeană provenea predominant din surse germane. De-a lungul secolului al XIX-lea, Legația austriacă le apărase drepturile, intervenind pe lângă autorități de câte ori aveau loc incidente, ceea ce le explica alegerea.

Între scriitorii evrei activi în perioada războiului (mulți dintre ei și jurnaliști) s-au numărat Felix Aderca, Beno Brădișteanu, Isaac Peltz, Avram Steuerman- Rodion, Henric Sanielevici, Ion Trivale, I. Ludo, Barbu Nemțeanu, Barbu Lăzăreanu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Eugen Relgis, Ion-Aurel Candrea, atitudinea lor față de război fiind una neunitară. Dacă, de pildă, Steuerman-Rodion era germanofil, iar Gherea rusofil, Sanielevici era de-a dreptul derutat, neavând o preferință clară. În plus, la fel ca în cazul intelectualilor români, unii dintre scriitori au avut abordări oscilante, trecând de la o opțiune la alta, în funcție de evoluția lucrurilor în politică și pe front. Mai mult, unii dintre ei (cum ar fi Peltz sau Nemțeanu, care nu erau neapărat germanofili) s-au văzut nevoiți să scrie la ziare de altă orientare decât a lor, dat fiind că nu aveau alte posibilități pentru a-și publica materialele literare. Alții, precum Candrea, au rămas neutri și nu s-au manifestat în niciun fel.

Așadar, în ciuda percepției generale a epocii că evreii au dus-o mai bine în perioada ocupației datorită legăturilor cu limba și cultura germană, viața lor nu a fost deloc ușoară.” – Felicia Waldman

Intrarea este liberă.

Articole similare:

Expoziția Cultura românească întâlneşte culturile lumii Forumul diversităţii culturale Logodnicii Amaltheiei Concert de sâmbătă seara FilmparaDE: „Surorile iubite” – iubirile lui Schiller ”Partea întunecată a naturii” Concert de orgă, la Sala Radio FILMUL POLONEZ „KATYŃ”, DIFUZAT PE CANALUL TV MOLDOVA 1, PE 17 SEPTEMBRIE, LA ORA 20,00 TABĂRA „BASMUL RUSESC ÎN ILUSTRAŢII CONTEMPORANE”, LA CONSTANŢA LANSARE DE CARTE: ZIARIST POLONEZ DESPRE UCRAINA DE AZI