Laial Murad a crescut între două lumi: mama româncă și tatăl libanez i-au transmis o dublă apartenență care se simte mai ales în felul în care se raportează la oameni și la mâncare. În familia din Liban, mesele nu erau doar prilej de sărbătoare, ci adevărate ritualuri ale revederii. La casa bunicii, de fiecare sărbătoare, se adunau unchi, mătuși, veri și verișoare, curtea se umplea de râsete, iar mâncarea rareori ajungea de la grătar la farfurie, era mereu mâncată în picioare cu bucurie. De la părinții ei, care dețin un restaurant în București, Laial a învățat ce înseamnă să gătești bine și cu sens — să recunoști ingredientele de calitate și să lași mâncarea să spună povestea locului din care vine.
