Pe scurt, Costin Neniţescu a fost unul dintre cei mai importanţi chimişti români, promotor al unor ramuri noi ale chimiei în ţara noastră şi membru al Academiei Române.
Născut deci într-o familie "cu stare", tânărul Costin urmează liceul în București, la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, iar în 1920 începe studiul chimiei la ETH – Zurich. Acolo va fi profund impresionat de cursurile lui Peter Debye și Hermann Staudinger. Este fascinat de lucrările lui Hans Fischer și se mută în 1922 în München unde își termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans Fischer, mentorul său științific. În timpul pregătirii tezei de doctorat realizează, fară a colabora cu Fischer, o sinteză originală a indolului. Era unul din elevii preferați a lui Fischer.
După întoarcerea în ţară, devine profesor între anii 1925 și 1935 la Universitatea din București și predă cursurile de chimie organică și chimie generală. În 1928, la 26 de ani, publică prima ediție din cele două tratate, "Chimie organică" și "Chimie generală".
Sunt manualele după care 40 de generații au învățat și înca învață. Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediții, prima având un singur volum, restul 2. Unele au fost traduse în limbi străine.
Aceste lucrări ne arată forța de anticipare cu totul remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante direcții de dezvoltare a chimiei organice și a adus contribuții de bază. Două exemple ar fi chimia reacțiilor care decurg prin ioni de carboniu și problema ciclobutadienei. De asemenea a publicat "Manualul inginerului chimist" și manuale de liceu.
În perioada 1965-1970 studiază reacțiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale Americii, contribuie cu scrierea unor capitole la diverse tratate. Numeroși compuși organici și reacții îi poartă numele. Se poate spune că “hidrocarbura Nenițescu“, prima anulenă (CH)10, a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică în România.
Rezultatele muncii lui Costin Nenițescu se văd în cele 262 de articole originale și 21 de brevete. A fost pentru scurt timp decan al Facultății de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii București.
Sursa: wikipedia.ro
Sursa foto:org1.chim.pub.ro
Sursa foto: scientia.ro
