“Noile minorități din municipiul București” este denumirea unui proiect realizat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană, în parteneriat cu Institutul de Cercetare Telemark din Norvegia. Proiectul este finanțat printr-un grant, are mai multe componente – le puteți vedea pe site-ul www.newminorities.com – printre care o cercetare coordonată de trei antropologi români – Vintilă Mihăilescu, Bogdan Iancu și Monica Stroe, și unul norvegian – Christian Sorhaug, reprezentantul Institutului Telemark.
Date generale
La recensământul efectuat în anul 2011, s-a constatat că grupurile etnice reprezentau doar 2,36% din populația capitalei.
În urma chestionării populației autohtone, cu privire la opinia lor despre imigranții din capitală, s-au tras următoarele concluzii:
- 32% dintre solicitați sunt de părere că statul român ar trebui să permită stabilirea în capitală oricui dorește acest lucru;
- 57% dintre solicitați susțin că păstrarea de către imigranți a culturilor proprii este benefică pentru societate;
- Din perspectiva românilor, statul ar trebui să ofere imigranților de, orice natură, servicii gratuite pentru învățarea limbii române (71%) și servicii de educație pentru copiii lor (82%);
- Doar 7% dintre cei intervievați au declarat că au o părere proastă sau foarte proastă despre imigranți.
În intervalul mai-octombrie 2015, au fost cercetate 8 grupuri de noi migranți: chinezi, britanici, turci, francezi, indieni, moldoveni, libanezi și italieni, precum și caracteristicile comunităților formate în ultimii 25 de ani în capitală. Cercetarea și-a propus să scoată la iveală ce i-a adus pe membrii comunităților cercetate în București și ce i-a făcut să se stabilească aici.
Studiile au arătat că populația autohtonă percepe relațiile cu grupurile minoritare ca fiind, mai degrabă, interpersonale, nu interetnice.
Imigranții occidentali sunt adesea percepuți ca membrii ai unor organizații, nu ca parte a unei comunități sau ca membrii ai societății. Astfel, „minorități” sunt considerați doar non-europenii.
Chiar și minoritățile orientale trec adesea neobservate în București. Mai prezenți în mentalul colectiv sunt chinezii, datorită concentrării punctuale destul de mari și vizibilității crescute, și turcii, datorită numărului mare și a familiarității istorice cu grupul lor etnic.
În urma interviurilor luate membrilor diferitelor comunități studiate, s-a ajuns la concluzia că nu se poate pune problema de discriminare sau rasism. Unii occidentali chiar au declarat că se bucură de o discriminare pozitivă din partea vecinilor lor. Libanezii sunt uneori asimilați cu Orientul Mijlociu și cu populațiile arabe, dar consideră acest lucru mai degrabă agasant, nu ofensator.
Dinamicile locale ale alimentației noilor minorități
Monica Stroe: „Hrana etnică sau etnicizată este parte integrantă a peisajului gastronomic bucureștean de peste două decenii. Produsele [etnice] au dus la familiarizarea publicului român cu o paletă diversificată de gusturi.”
Gastronomia etnică s-a dovedit a fi unul dintre factorii care facilitează contactul dintre cultura autohtonă și cea a minorităților.
Corelația dintre asimilarea culturală și cea gastronomică a minorităților este atât mare, încât trecerea gastronomiei etnice de la exotic la fast food este considerată un indiciu al asimilării. De exemplu, în România, shaorma și mâncarea chinezească au devenit fast food, în timp ce mâncarea libaneză și cea indiană încă sunt cosiderate exotice.
În Bucureștiul actual apar noi și noi restaurante etnice, însă unele dintre ele rezistă doar câteva luni de zile, în situația în care bucătarii nu reușesc să obțină viză de muncă. Clienții etnici care frecventează un restaurant cu specific sunt văzuți de autohtoni ca un fel de garanție de autenticitatea localului.
Timpul liber al migranților din București
În București, una dintre primele scene de petrecere a timpului liber, considerate specific britanice, au fost pub-urile apărute în anii 2000 (Whispers, Dubliner’s, O’Hara, etc.). Una dintre activitățile preferate în astfel de pub-uri era jocul de darts și urmărirea meciurilor din Premiere League. O formă recentă de divertisment întâlnită în pub-urile britanice și împărtășită cu amicii români este Quiz Night.
Chinezii preferă turismul pe perioade scurte la munte, pe Valea Prahovei, și, mai recent, în Bulgaria. Exerciții Falun Dafa se desfășoară săptămânal în Parcul Herăstrău, duminica, între orele 09,00 și 11,00 dimineața, pe una dintre pajiștile de lângă lac. Românii prezenți fac parte din Asociația Falun Dafa România.
Meciurile de cricket sunt practicate cu regularitate de expați indieni, pakistanezi și britanici. Indian Cricket Club of Bucharest caută să coopteze participanți autohtoni.
Sesiuni de pentaque se desfășoară în parcul Grădina Icoanei. La acestea participă expați francezi și amici români.
Pentru a citi fișe mai detaliate, pentru fiecare grup etnic în parte, vizitați http://www.newminorities.com/comunitati/
Sursa imagini: www.facebook.com/noileminoritatidinbucuresti/
