Despre emigrarea italienilor înainte de 1800 se ştiu puţine lucruri, dar de-a-lungul anilor ei au fost semnalaţi la curţile princiare din Moldova, Valahia şi Transilvania şi erau: călători, misionari, medici, aventurieri, arhitecţi militari şi civili, ingineri, pictori, decoratori, muzicieni, maeştri de scrimă, zidari, dulgheri, pietrari etc.
În secolele XIII-XIV anticele cetăţi greceşti de la Marea Neagră au fost colonizate de oraşele maritime Genova şi Veneţia, întâi cu acordul bizantinilor şi apoi al otomanilor. Este vorba despre cetăţile Lycostomo, Maurocastro sau Moncastro şi cetatea danubiană Vicina.
În 1435 Veneţia şi-a deschis chiar şi un vice-consulat la Moncastro.
După 1300 sunt semnalaţi arhitecţi şi maiştri italieni chemaţi să construiască cetăţi şi fortăreţe. Astfel, la Timişoara, au construit între 1307 şi 1315 un castel pentru noul rege al Ungariei, Carol Robert de Anjou.
Iancu de Hunedoara, guvernator al Comitatului Timiş şi voievod al Transilvaniei din 1441 şi, apoi, rege al Ungariei între 1446 şi 1453, şi-a stabilit reşedinţa la Timişoara şi, în locul vechiului castel distrus de un cutremur, a comandat construirea unuia mai mare, conform tehnicii timpului şi cu ajutorul unor arhitecţi italieni – milanezi se pare.
Încă din timpul lui Matei Corvin şi Gh. Zápolya, continuând, apoi, cu Báthory, Rackozy şi Gabriel Bethlen, la curţile princiare transilvane lucrau arhitecţi şi ingineri militari şi civili italieni. Deexemplu fortificaţiile cetăţii Oradea au fost întărite în timpul lui Bethlen (1613-1629), de mantovanul Giovanni Landi şi veneţianul Agostino Serena, iar arhitectul veronez Giacomo Resti a construit în interiorul acestor fortificaţii un palat pentagonal cu o curte interioară în stil, evident, italian. Este oraşul cel mai bine conservat din Europa Centrală construit în stilul renaşterii italiene. Acelaşi Agostino Serena a construit şi Castelul Banffy din Bonţida (judeţul Cluj).
Înfăţişarea de astăzi a oraşului Alba Iulia se datorează arhitectului Giovanni Morando Visconti care a condus lucrările de construcţie a acestuia între anii 1715-1735. Printre pictorii care au lucrat la curţile princiare româneşti sunt semnalaţi Masolino Panicale la Timişoara, Mina la curtea lui Mihai Viteazul şi Giorgio Vernier la curtea lui Nicoale Mavrogheni.
Muzicieni italieni erau prezenţi la curţile princiare din Transilvania încă din vremea lui Matei Corvin. Mai cunoscuţi sunt Giovanni Battista da Mosto şi Georgius Gyrardi.
În secolele XVII şi XVIII documentele consemnează o serie de italieni la curţile valahe şi moldave: medici, consilieri, traducători, secretari personali, maeştri de scrimă, vameşi şi peruchieri etc.
Cererea tot mai mare de produse agricole pe piaţa europeană a dus la extinderea terenurilor cultivabile şi introducerea maşinilor agricole, aşa că începând cu anul 1830 au început să fie apreciate noi meserii (agronomi, geometri, veterinari, mecanici etc.). Pe de altă parte, pe teritoriul românesc, ca de exemplu în Oltenia, erau multe
pământuri nepopulate şi s-a recurs la mână de lucru externă.
Se estimează că în perioada 1860-1920 au emigrat în România cca 60.000 de italieni, din care 80% erau furlani. Ceilalţi proveneau din Emilia-Romagna, Lombardia, Puglia, Piemonte, Toscana … şi au contribuit la edificarea României moderne şi la europenizarea locuitorilor ei.
Celor rămaşi în România li s-au închis şcolile, bisericile, casele comunităţilor, li s-au confiscat paşapoartele şi au fost obligaţi să renunţe la cetăţenia italiană. De frica represiunilor mulţi şi-au ars toate documentele şi toate înscrisurile în limba italiană.
În România au rămas, deci, numai italienii naturalizaţi români. şi viaţa a mers mai departe. Italienii au continuat să facă ce ştiau ei mai bine: să construiască, să lucreze pământul, să scrie, să facă muzică, teatru sau să picteze.
Aşa se face că şi dintre cotemporanii noştri s-au ridicat personalităţi de excepţie ca: Adrian Marino, Sorana Coroamă Stanca, Alexandru Pesamosca, Enrico Fanciotti, Horia Moculescu, Mişu Fotino, Dante Grechi, Angella Tomaselli, Mădălina Coracin, Mihaela Profiriu Mateescu-Culluri, Doina Florişteanu, Nicolae Girardi, Cristian Ţopescu, Mario Nardin şi mulţi alţii.
Sursa informaţii: http://roasit.ro/site/despre-noi/scurt-istoric/