Tradiţii ucrainene de Paște

În tot spaţiul ortodox obiceiurile de Paște sunt asemănătoare, cu uşoare variaţii de la ţară la ţară sau de la etnie la etnie.
Ucrainenii nu fac excepţie şi de aceea obiceiurile lor seamănă foarte mult cu cele româneşti. Sunt uimitoare însă nuanţele date de portul popular ucrainean sau arta desoebită a pictării ouălor de Paște.

În tot spaţiul ortodox obiceiurile de Paște sunt asemănătoare, cu uşoare variaţii de la ţară la ţară sau de la etnie la etnie.

Ucrainenii  nu fac excepţie şi de aceea obiceiurile lor seamănă foarte mult cu cele româneşti. Sunt uimitoare însă nuanţele date de portul popular ucrainean sau arta desoebită a pictării ouălor de Paște.

 

Postul şi Sărbătoarea Paştelui

 

Ca şi la români, cea mai mare bucurie este reprezentată de noaptea de Înviere, când oamenii merg la biserică şi iau lumină pentru acasă şi pentru mormintele celor din familie. A doua zi bucuria este dublată de masa de Paște cu ouă, deserturi speciale de Paști şi preparate din carne. Este destul de greu să faci faţă unui asemenea festin, mai ales după un post de şase săptămâni în care nu ai mâncat ouă, brânză sau carne!

Ucrainienii încep Săptămâna Sfântă (Mare) cu Duminica Sălciilor. În cele mai multe țări, această celebrare a intrării lui Hristos în Ierusalim este numit Duminica Floriilor, însă o combinație de simbolistică ancestrală pre-creștină precum și inexistenţa palmierilor au făcut ca ucrainenii să considere ramurile salciei ca fiind simbolice.

În Săptămâna Sfântă oamenii fac curat, vopsesc şi pictează ouă, iar fetele se duc la râu unde se spală dimineaţa cu apă curată ca să fie frumoase când vor fi mari. În Vinerea Mare, oamenii nu mănăncă şi nu fac curat.

 

Pysanka  – ouăle încondeiate

 

Ouăle bogat ornamentate, în culori vii, sunt probabil cel mai cunoscut produs cultural al Ucrainei. Nu se ştie cine deţine întâitatea în încondeierea ouălor. Cert este că ele apar la mai multe etnii sub diferite nume la belaruşi (пісанка, pisanka), bulgari (писано яйце, pisano yaytse), croaţi (pisanica), cehi (kraslice), maghiari (hímestojás), lituanieni (margutis), polonezi (pisanka), români (ouă vopsite, încondeiate sau împestriţate), sârbi (pisanica), slovaci (kraslica) şi sloveni (pisanica, pirhi sau remenke).

Pysanka (care vine de la cuvântul ucrainean pentru „a scrie“) sunt realizate după o tehnică similară celor din Bucovia. Desenele sunt trasate în ceară de albine și oul este apoi cufundat în vopsea. Culoarea pictează locul gol, iar ceara protejează o anumită parte care rămâne albă. Procesul este apoi repetat de câte ori se dorește pentru a crea un model complicat, cu multe straturi.

 „Pysanka“ sunt ouă crude din care s-a scos conţinutul printr-o găurică şi apoi sunt încondeiate, iar „krashanky“ sunt vopsite ouă fierte tari, într-o culoare simplă, pentru a fi mâncate de Paşte.

 

„Paska” – pâinea de Paşte

 

Spre deosebire de pasca românească, Paska ucraineană nu este preparată cu brânză dulce. Paska este un soi de cozonac sub formă cilindrică, cu simboluri realizate din aluat pe margini sau în partea de sus.

Ca şi la cozonacul românesc, Paska  se produce după un adevărat ritual, iar în casă trebuie să fie linişte şi armonie.  Rețetele de Paska variază de la o zonă la alta, de la un cozonac dulce şi pufos la o pâine îndesată. Femeile trebuie să aibă gândurile pure când frământă, iar bărbaţii să stea afară să alunge spiritele rele.

 

Alte obiceiuri

 

De Paști oamenii merg noaptea (sau dimineaţa) la biserică cu coşuri în care au pus ouă, Paška şi lumânări care sunt binecuvântate de preoţi şi sunt duse la masa de dimineaţă de Paște.

Ucraineni nu au conceptul de „Iepurasul de Paşti“, sau de vânătoarea de ouă de Paște, elementul central al sărbătorii fiind masa de Paște.

Săptămâna după Paște este, de asemenea, un mometnt important când familiile aduc coșuri de produse și mici cadouri la cimitire pentru strămoșii lor.

Paște Fericit!

З Великоднем!

Du vorba mai departe: