Victor Papacostea, un aromân îndrăgostit de Balcani

Acum 116 ani, în data de 21 ianuarie 1900, în comuna Viziru se năştea Victor Papacostea. Născut într-o familie de aromâni, Victor Papacostea este una dintre personalităţile istorice de seamă ale României. Este cel care a înfiinţat Institutul de Studii Balcanice din Bucureşti.

Acum 116 ani, în data de 21 ianuarie 1900, în comuna Viziru, se năştea Victor Papacostea.

Născut într-o familie de aromâni, Victor Papacostea este una dintre personalităţile istorice de seamă ale României. Este cel care a înfiinţat Institutul de Studii Balcanice din Bucureşti.

Victor Papacostea, un aromân îndrăgostit de BalcaniA fost pasionat de ceea ce înseamnă istorie şi istoria culturii româneşti şi balcanice şi a lăsat în urmă numeroase studii şi articole. În perioada 1927-1943 este coautor la 13 manuale de istorie, iar după moartea sa îi este publicat volumul “Civilizaţia românească şi  civilizaţia balcanică. Studii istorice”.

A predat la Universitatea Bucureşti la diferite catedre începând cu 1919, iar în 1938 înfiinţează revista “Balcania”. Revista îşi încetează apariţia în 1945, iar în 1947 Victor Papacostea este transferat cu titlul de consilier ştiinţific la  Institutul de Istorie al Academiei.

A fost însă şi un important om politic, fiind subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale în guvernele Sănătescu şi Rădescu din partea Partidului Liberal.

Asta i-a atras însă şi condamnarea penală. A fost arestat  la 5 mai 1950 şi închis timp de 5 ani  la Sighet, după care a fost din nou arestat în 1957 şi anchetat sub învinuirea de "crimă de uneltire contra ordinei sociale". "Nestabilindu-se fapte justiţiabile în sarcina sa", Victor Papacostea a fost eliberat la 29 mai 1958.

Pe site-ul liternet.ro putem citi ce îşi aminteşte doamna Micaela Ghiţescu despre Victor Papacostea

"Era fratele mai mic al mamei mele. L-am cunoscut dintotdeauna, fiind mereu la noi în casa. M-am apropiat mai mult de el după ieşirea din închisoare.

El, când a ieşit în 1955 de la Sighet, a venit direct la mama, aici în casa în care ne aflam, din str. Cobălcescu. Ştia că soţia şi fata lui fuseseră evacuate din casă. Ştia ca un alt frate, cel care fusese directorul Poştelor (Petre Papacostea n.r.), fusese şi el arestat – însă nu mai ştia dacă îi dăduseră drumul. Credea că de la noi nu arestaseră pe nimeni, de asta a dat adresa mamei.

Victor Papacostea, un aromân îndrăgostit de BalcaniL-au adus cu o maşină. Când a sunat la uşa şi i-a deschis, mama nu l-a recunoscut. Fusese un bărbat înalt, solid, foarte frumos. Acum era slăbit. După cinci ani la Sighet era de nerecunoscut. Nu mai ştia ce să creadă când a aflat că tata şi fratele meu muriseră, iar eu eram arestata.

(…)

A fost rearestat în 1957. În proces cu mai mulţi. S-a găsit la cineva o listă cu un viitor guvern. Asta era mania românilor pe atunci. Să facă liste cu guverne, cu felurite ministere. Când aveau să vina americanii, să găsească ministerele gata făcute. Era o manie. Iluzii că se va schimba regimul comunist. Şi aşa l-au trecut şi pe Victor pe o lista din acestea. A durat arestarea a doua numai şapte luni.

A stat la Malmaison în tot acest timp. S-a şi îmbolnăvit. Făcuse o mastoidită. Când i-au dat drumul, pur şi simplu l-au azvârlit în strada. L-au găsit nişte vecini, nici nu putea sa ajungă până acasă. Arestarea asta i-a fost fatala. A murit nu după mult timp".

Istoricul  literar Valeriu Râpeanu spunea despre Victor Papacostea :

“Victor Papacostea […] prin toată acţiunea lui de balcanolog a înfăţişat lumii româneşti că Peninsula balcanică nu este, aşa cum se spune, butoiul de pulbere al lumii europene, că lumea balcanică nu este un ţinut exterior al continentului nostru. Că ideea, esenţa, valorile, intenţiile, istoriile, civilizaţiile europene nu se pot lipsi de ceea ce Balcanii au dat, ca o preluare a romanităţii în această parte răsăriteană a continentului nostru”.

Du vorba mai departe: