Biennale Jogja 17 continuă explorarea localităților și specificelor locale, îmbrățișând discursul decolonizării, demers început în prima sesiune a seriei de proiecte Equator (2011-2021). Fiecare ediție deschide o platformă pentru crearea unui dialog direct între țările și popoarele situate pe linia de latitudine ecuatorială — de la India, la țările arabe, Nigeria, Brazilia, Asia de Sud-est și până la insulele din Pacific.
Invitații ediției: Anca Benera & Arnold Estefan, Anca Bucur, Dan Vezentan, Eduard Constantin, Ilona Németh, Jelica Jovanović, Nikita Kadan, Ovidiu Țichindeleanu, Raluca Voinea, Raluca Popa, Stația de Cercetare Experimentală pentru Artă și Viață. Curatoriat de Adelina Luft. Dintre aceștia, artiștii Anca Bucur, Dan Vezentan, Eduard Constantin, Ilona Németh, Jelica Jovanović, Ovidiu Țichindeleanu, Raluca Voinea și Raluca Popa sunt participanți în cadrul unor rezidențe artistice.
Noua ediție a bienalei introduce termenii Translocalitate și Transistoricitate, plasându-i în funcția de cadru operatoriu menit să dezvolte o varietate de noi viziuni și experimente în practicile curatoriale. Lucrând cu acești termeni, se urmărește participarea în rescrierea istoriei artei globale prin promovarea unor eforturi care țintesc înspre decolonizarea prezentului. A doua ediție deschide frontierele localităților din Sudul Global și invită, pentru a participa în această iterație, o serie de practici și artiști ce vin din Europa de Est, Asia Centrală și Indonezia de Est, printre mulți alții, întreaga selecție de artiști și proiecte fiind curatoriată de un grup de curatori din România (Adelina Luft), Nepal (Sheelasha Rajbhandhari and Hit Man Gurung) și Indonezia (Eka Putra Nggalu).
Pentru prima iterație de acest fel, Biennale Jogja va fi situată în satele din perimetrul orașului Yogyakarta, scopul fiind acela de a crea un spațiu de întâlnire între practicile artistice contemporane și comunitățile urbane și rurale — efort ce face parte din încercarea de a rescrie narativa politică a spațiilor localizate pornind de la periferie. Există o necesitate crescândă pentru recontextualizarea satului ca identitate politică și locală, aceasta survenind realității vieții post-pandemice, în care se problematizează atât discursul rezilienței umane, cât și noua paradigmă a cunoașterii ecologice. Bienala va aduce în fața publicului circa 70 de artiști, cu abordări diferite, provenind din climate culturale diverse, puntea de legătură între aceștia fiind constituită de conectarea la contextul local și colaborarea cu comunitățile din zonă.
“Titen: Embodied Knowledges – Shifting Grounds” este titlul ales pentru a reflecta tendințele diverse, însă ghidate de un țel comun, centrate pe practicile artistice și curatoriale ale Sudului Global și pe rețeaua istorică a conexiunilor și traiectoriilor de la Sud-către-Sud. Împrumutat din limba javaneză, unde este situat și satul în care va avea loc Bienala, și pentru a aduce acest eveniment aproape de comunitatea locală, Titen sau Niteni se referă la abilitatea sau sensibilitatea de a citi și interpreta semnele naturii. Știința Titen este folosită pentru a citi fenomenele naturii și a prevedea apariția unui cataclism sau pentru a decide ce acțiune trebuie întreprinsă ca răspuns la semnele venite dinspre natură. Știința Titen este bazată pe un model al observării repetate a naturii, acest tipar reperat devinind, apoi, o referință pentru interpretarea fenomenelor naturale și pentru stabilirea unei narative științifice ce își are rădăcina în credințele locale. Alegerea acestui termen a conturat cadrul operatoriu curatorial care deschide discuția asupra decolonizării sistemelor de producție a cunoașterii, funcționând, totodată, ca formă de rezistență în fața dominației metodologiilor științifice vestice.
Participarea României la Biennale Jogja 17 este susținută de tranzit.ro/Bucuresti. Acest proiect este co-finanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional.
Articole similare:
