Am descoperit cu întârziere, adică la ceva ani de la publicare, o carte extrem de interesantă despre un subiect sensibil în România. – cum zice și titlul – cum au trăit maghiarii din Transilvania Marele Război și Trianonul.
Bun. Ce găsim totuși în cartea „Dincolo de tranșee. Cum au trăit maghiarii din Transilvania Marele Război și Trianonul” scoasă la Humanitas? O superbă colecție documentară – texte din jurnale și memorii ales și adnotate de doi universitari maghiari, Nándor Bárdi de la Centrul de Științe Sociale din Budapesta și Judit Pál de la Institutul Masaryk din Praga, în traducerea lui Sándor Skultéty.
Înregistrarea de la lansarea volumului poate fi văzută aici.
Prezentarea cărții – luată de pe site-ul editurii Humanitas – sună așa:
Euforia patriotică, mobilizarea, invazia română, întoarcerea frontului, înfrângerea Puterilor Centrale, disoluția Imperiului, pierderea Transilvaniei și schimbarea stăpânirii, Trianonul – cum au trăit maghiarii transilvăneni anii Primului Război Mondial?
Acolo unde vecinătatea luilalt face parte din cotidian, nu putem lupta cu resentimentele memoriei colective decât prin refuzul propagandei și prin deschiderea onestă, sinceră, empatică. Acest volum de mărturii este o premieră în spațiul românesc. El spune povestea Marelui Război cu vocea oamenilor care l-au trăit: simpli țărani, preoți de țară, militari, intelectuali, doamne din înalta societate, primari, miniștri, deputați. Din toate aceste glasuri, puse laolaltă cu măiestrie și cu deplină competență documentar-istorică, ajunge până la noi, vie, o lume despre care până acum n-am vrut să știm nimic.
Editura Humanitas publică, începând cu anul 2014, o întreagă serie dedicată trecerii unui secol de la Marele Război: restituiri istorice precum volumele semnate de Vasile Th. Cancicov, G. Topîrceanu, Grigore Procopiu, Ioan Dragu, Lupu C. Kostaki, Gerhard Velburg, Ethel Greening Pantazzi, contele de Saint-Aulaire, generalii Monkevitz și Vinogradski, precum și scrieri inedite, descoperite și aduse în atenția publicului sub îngrijirea unor istorici reputați: jurnalele de război, însemnările sau memoriile unor personaje precum regina Maria, Louis Basset, Costin Petrescu, Marcel Fontaine, Constantin Ionescu, Nicolae S. Șucu sau Raul Dona. Acest demers de cercetare și recuperare a memoriei unic în peisajul cultural românesc se întregește cu prezentul volum, care aduce lumină asupra unui subiect tratat până acum sumar și mai ales propagandistic.
Pe copertă:
(Sus) Partidă de cărți în atelierul Kováts din Odorhei, 1910; foto: István Kováts senior (1881–1942); el apare și ca personaj, în centru, cu spatele.
(Jos) Hrănirea refugiaților transilvăneni care locuiesc în vagoane, Budapesta, toamna anului 1919; foto: János Müllner (1870–1925).
Prezentarea coordonatorilor și traducătorului
Nándor Bárdi, istoric și cercetător, absolvă cursurile Universității din Szeged, apoi obține un doctorat în cadrul Programului de Hungarologie
al Universității din Jyväskylä (Finlanda). Este profesor la Universitatea din Szeged, colaborator al Institutului Central-European al Fundației
Teleki, membru al Institutului pentru Studiul Problemelor Minorităților din cadrul Centrului de Științe Sociale din Budapesta. Publică și (co)editează numeroase volume și studii despre istoria interbelică a minorității maghiare din România, politica guvernului budapestan față de maghiarii de dincolo de granițe și istoria comparativă a minorităților de origine maghiară. Dintre lucrările mai recente amintim Magyarok Romániában, 1990–2015 (Maghiarii din România, 1990–2015, L’Harmattan KRE, 2017) și Unequal Accommodation of Minority Rights: Hungarians in Transylvania (Adaptarea inegală a drepturilor minorităților: Maghiarii din Transilvania, Palgrave MacMillan, 2018).
Judit Pál, istoric și cercetător, absolvă cursurile Facultății de Istorie și Filozofie și obține titlul de doctor în istorie al Universității „Babeș-Bolyai”, unde predă din 1998. Totodată, este cercetător în cadrul Institutului Masaryk din Praga și membru corespondent al Academiei de Științe din
Ungaria. Publică și (co)editează mai multe volume de studii și ediții de documente, printre care Bibliografia istorică a orașelor din România
(Editura Academiei Române, 2008) și Elites, Groups, and Networks in East-Central and South-East Europe in the Long 19th Century (Elite, grupuri și rețele în Europa Central și SudEstică în îndelungatul secol XIX, Brill Schöningh, 2022). În cadrul numeroaselor proiecte locale și internaționale din care face parte sau pe care le conduce, studiază cu precădere relațiile clientelare din secolul al XVIII-lea, istoria parlamentarismului, relațiile interetnice din Transilvania epocii moderne și evoluția elitelor politice și administrative.
Alexandru (Sándor) Skultéty este editor, traducător, membru al Filialei București de Traduceri Literare (FiTraLit) a Uniunii Scriitorilor din România. Dintre cărțile traduse: G. Szávai, Ierusalimul secuiesc: Un roman despre identitate, Team adus în țări minunate, Barca Alettei; I. Bart,
Destinul nefericit al prinţului Rudolf [de Habsburg]; J. Carpentier, Fr. Lebrun (coord.), Istoria Europei, Nándor Bárdi (ed.), Transilvania văzută
în publicistica istorică maghiară. Îngrijiri de ediție: Mircea Berindei, Paravanul veneţian: Portrete şi amintiri; Jeni Acterian, Jurnalul unei
fete greu de mulțumit (Premiul special al FiTraLit al USR, 2016).
După prezentările coordonatorilor și traducătorilor, mai găsim și mulțumirile aduse de Editura Humanitas domnului Árpád Kováts, din Odorheiu Secuiesc (Studio fotografic, Str. Kossuth Lajos nr. 24), pentru amabilitatea cu care a pus la dispoziție o parte dintre fotografiile folosite în carte. Mulțumirile editorilor se îndreaptă și către domnul Sorin Nica, administratorul paginii de Facebook Photo Historia, care a recuperat, a restaurat digital și ne-a pus la dispoziție o altă parte dintre fotografiile folosite.
Articole similare:
