PARTEA I: UN FEL DE CRONOLOGIE
De ce statuia lui Gabriel Bethlen în Alba Iulia?
Răspunsul îl găsim într-o știre publicată de alba24.ro – iată un fragment:
Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de votat în ședința de luni, 28 februarie, un proiect de hotărâre privind aprobarea relocării și construirii unui monument de for public.
Mai exact, cu ocazia comemorării a 400 de ani de la înființarea Colegiului Academic de către Principele Gabriel Bethlen, Eparhia Reformată din Ardeal propune amplasarea unui monument de for funerar reprezentându-l pe Principele Bethlen, în apropierea clădirii fostului colegiu.
Statuia Principelui va fi realizată de sculptorul Deak Arpad, din bronz. Costurile realizării vor fi suportate de Eparhia Reformată din Ardeal, iar statuia va rămâne în proprietatea acesteia.
De ce e importantă aniversarea a 400 de ani de la înființarea Colegiului Academic?
Principele Bethlen Gabriel a înființat Colegiul Academic cu scopul ambițios a face la Alba Iulia un Heidelberg al Estului. Heidelberg este cea mai veche universitate din Germania și una dintre cele mai vechi universități care încă funcționează din lume. A fost înființată acum 635 de ani, în 1386.
În mai 1622 Dieta Transilvaniei de la Cluj aprobă planul principelui privind înființarea acestei instituții de învățământ superior la Alba Iulia, deși nobilimea dorea înființarea acesteia la Cluj.
”În ambițiile sale de protector al culturii, principele Gabriel Bethlen dorea să transforme Alba Iulia într-un „Heidelberg al estului” . În acest sens, a înființat, în 1622, Colegiul Academic, în inima Cetății. Instituția a fost ridicată, în 1629, la rangul de școală academică, cu trei facultăţi: Teologie, Filosofie şi Filologie. Şcoala, de tip umanist, avea 40 de elevi bursieri, susţinuţi direct din bugetul curţii princiare de la Alba Iulia. Aici, tinerii se pregăteau pentru diferite cariere laice şi funcţii practice ale Principatului Transilvaniei.
Prin dimensiunile sale și prin prestigiul profesorilor care au predat aici, această instituție de învățământ superior a fost una de talie europeană, fără rival în epocă în Transilvania.
Gloria Colegiului la Alba Iulia a fost una de scurtă durată: invaziile tătară și turcă din 1658 și 1662 au afectat și Colegiul, care a fost incendiat, situație care a determinat mutarea instituției la Aiud. Aici funcționează și în prezent, dar de nivel preuniversitar.
Clădirea în care a funcționat Colegiul la Alba Iulia a fost ocupată, la începutul secolului al XVIII-lea, de armata austriacă. Aici s-a instalat, pentru început, Cazarma Mare a Infanteriei, ce putea aduna efective de până la 1.000 de soldați.
Edificiul există şi astăzi la intersecţia străzii Unirii cu strada Romană. Clădirea, masivă, cu parter şi etaj, are mai multe aripi ce delimitează două curţi interioare și prezintă elemente caracteristice ale Renaşterii târzii din Transilvania.”
Descriere Colegiului Academic este de aici.
Cum s-a poziționat UDMR-ul la inaugurarea statuii?
Cităm din discursul lui Kelemen Hunor la inaugurarea statuii lui Bethlen Gábor în Alba Iulia:
”Atunci când, în zilele noastre, inaugurăm o statuie în cinstea cuiva, trebuie să răspundem la măcar două întrebări. Amintirea cui o cinstim prin acea statuie și de ce am ales acel loc pentru ca ea să fie amplasată.
(…)
Faptul că Bethlen Gábor are statuie de astăzi în Alba Iulia, indică, printre altele, că o comunitate care este majoritară în oraș, a acceptat eroul unei comunități minoritare. Acest gest puternic și demn de prețuit pentru noi este că statuia a fost amplasată în cetatea Alba Iulia și autoritățile locale nu au încercat să ascundă monumentul într-un colț al orașului. Nu! Monumentul principelui Bethlen Gábor a primit loc în cetate, un loc care, pentru noi, semnifică perioada de aur a Transilvaniei, iar pentru prietenii noștri români evocă nașterea României moderne. Asemenea gesturi ne indică clar că în trecuturile noastre pot exista dezacorduri, chiar controverse, dar prezentul este comun și dacă suntem înțelepți, și viitorul este comun. Statuia lui Bethlen Gábor, pe lângă multe altele, stă mărturie despre aceste lucruri. Statuia fostului principe oriunde în Transilvania ar fi într-un loc bun, dar în Alba Iulia este amplasată în locul său adevărat, unde îi este locul.
(…)
În cinstea cui inaugurăm statuia? Pe Bethlen Gábor îl considerăm, pe bună dreptate, principele remarcabil al maghiarilor din Transilvania. Dar opera sa de viață are măcar două aspecte datorită cărora, aici, în Europa de Est, poate fi un exemplu pentru orice om politic.”
Discursul complet poate fi citit aici.
Câteva cuvinte despre Novak Katalin, președinta Ungariei
Novak Katalin are doar 44 de ani, este prima femeie președintă a Ungariei și cea mai tânără deținătoare a funcției. A fost aleasă președinte de parlamentul maghiar în martie 2022, cu puțin înainte de vizita în România și dezvelirea statuii lui Gabriel Bethlen. Este născută și crescută la Szeged, oraș situat la doar 50 de kilometri de granița dintre Ungaria și România și este din cercul apropiaților lui Orban Viktor, liderul partidului FIDESZ – Novak a fost Ministrul Familiei într-unul dintre guvernele Orban, în perioada 2020-2021.
O BIOGRAFIE A PRINCIPELUI GABRIEL BETHLEN
Cine a fost Gabriel Bethlen (în maghiară Bethlen Gábor)?
O biografie pe scurt sună așa: Gabriel Bethlen (15 nov. 1580 – 25 nov. 1629), rămas orfan la vârsta de 13 ani, a fost un principe calvin al Transilvaniei între 1613-1629. A fost una dintre cele mai originale personalități ale secolului său și una dintre personalitățile importante din istoria Transilvaniei.
A devenit Principe al Transilvaniei cu ajutorul turcilor. În toamna lui 1612 ajunge în paşalâcurile de la Timişoara şi Buda, de unde pleacă la Adrianopol (azi Edirne, în Turcia europeană), unde sultanul îl numeşte principe şi îi acordă ajutor militar. În sprijinul său sunt trimişi şi domnul Ţării Româneşti, Radu Mihnea, şi domnul Moldovei, Ştefan Tomşa. În această situaţie, principele Bathory s-a retras la Oradea, unde a fost ucis de haiduci. La 23 octombrie 1613 Dieta de la Cluj îl alege ca principe pe Gabriel Bethlen. Noul principe a solicitat ca forţele turco-tătaro-moldo-muntene să rămână în ţară pe timpul iernii, pentru consolidarea puterii sale.
A visat să ajungă și domn al Moldovei și al Munteniei și să facă un regat unit sub numele de Dacia. Aici s-a lovit de opoziţia turcilor, care nu aveau niciun interes să îl lase să conducă un stat așa de mare. A păstrat pentru mai departe bune relaţii de vecinătate cu domnii celor două ţări române de dincolo de Carpaţi.
A dus o politică antihabsburgică, începând cu 1619 a fost chiar liderul mișcării antihabsburgice din zonele protestante ale Ungariei în contextul Războiului de 30 de ani (declanșat de revolta cehilor împotriva împăratului din 1618) în care Transilvania s-a situat de partea puterilor care se opuneau Sfântului Imperiu Romano-German.
La moartea sa, a lăsat un stat puternic și cu prestigiu în Europa și, de asemenea, i-a lăsat tronul soției sale, ea însăși o persoană importantă în nobilimea europeană.
De ce a fost un principe important pentru Alba Iulia și în istoria Transilvaniei?
Gabriel Bethlen a fost un principe în vremea căruia Alba Iulia a cunoscut o perioadă de înflorire pe toate planurile.
- A întărit cetatea medievală Alba Iulia cu două bastioane de cărămidă, ulterior înglobate în fortificația bastionară pe care o vedem azi.
- A înființat Colegiul Academic.
- A cultivat elitele culturale și artistice, a susținut învățământul și tiparul.
- A construit o armată a principatului care se baza pe cavaleria ușoară, fiind rapidă, mobilă și dotată cu săbii și suliți.
- A modernizat, după modelul țărilor protestante, cetăţile din Alba Iulia, Deva, Făgăraş, Hunedoara, Vinţu de Jos, Blaj, Bran, Chioar, Oradea, Gherla, Ineu.
- A cerut Dietei ca cheltuielile militare să fie suportate de nobili şi burghezia oraşelor – propunerea principelui a fost adoptată fără opoziție deschisă, dar sabotată în practică.
- A luat măsuri fiscale în favoarea preoților români.
- A încercat să îi atragă pe români la calvinism şi luteranism susținând traducerea și tipărirea în limba română a numeroase cărţi religioase.
Istoricul Ioan-Aurel Pop scrie în ”Repere ale politicii confesionale a principelui Gabriel Bethlen față de români”:
”După 1613 – anul dobândirii calității de principe al Transilvaniei de către Gabriel Bethlen (Bethlen Gábor) – interesul puterii centrale față de biserica și preoțimea românilor devine mai evident și se concretizează într-o direcție relativ coerentă și de durată. Practicând o politică generală de anvergură europeană, principele transilvan nu putea să ignore dintre preocupările sale biserica, afl ată în plină efervescență, la un secol după începutul Reformei protestante pe continent.”
Alianțele politice prin căsătorie ale lui Gabriel Bethlen
S-a spus despre Gabriel Bethlen că a avut un extraordinar simț politic. Căsătoriile sale par să confirme.
Prima sa soție a fost Suzana Karoly, fiica unui mare nobil din nordul Ungariei. Căsătoria va avea loc în 1606, dar Suzana va muri în 1622.
A doua soție a fost Ecaterina de Brandenburg, care i-a succedat în scaunul Principatului Transilvaniei pentru circa un an, după moartea sa. Ca să înțelegem cât de importantă a fost această căsătorie, iată un fragment din lucrarea doamnei Violeta Barbu, ”Mirtul și laurii. Nunta Principelui Gabriel Bethlen cu Katarina von Brandenburg reflectată în spațiul francez”:
”Multă vreme, după cum s-a văzut, chiar și după 1700, modelul nunţilor ardelene celor mai de vază a fost nunta de la Cașovia a principelui Gabriel Bethlen cu Katharina von Brandenburg. De bună seamă, miza politică și religioasă a căsătoriei lui Gabriel Bethlen cu Katharina Hohenzollern von Brandeburg, sora lui Georg Wilhelm, elector de Brandenburg, din martie 1626, făcea din acest matrimoniu o alianţă politică în sensul cel mai adevărat al cuvântului, iar din Gabriel Bethlen, „un om politic”, cum scris Miklós Kemény.
(…)
Despre tratativele acestei căsătorii, reluate după cele eșuate de însoţire cu Cecilia Renata, fiica mai mică a împăratului Ferdinand al II-lea, nu este locul să insistăm aici, întrucât privesc istoria diplomaţiei34. În schimb, interesantă este încadrarea recentă pe care Daniel Riches o face acestui mariaj, în contextul unui fenomen pe care l-a descris drept „cosmopolitism protestant și cultură diplomatică”, cu referire explicită la alianţele de căsătorie ale casei de Brandenburg. Există un consens al istoriografiei maghiare care vede în aceste tratative diplomatice de căsătorie, care au început în 1625, o încercare a principelui Transilvaniei de a intra într-o alianţă nu numai cu principele protestant Georg Wilhelm de Brandenburg, duce al Prusiei, ci și cu Gustav Adolf, regele Suediei, căsătorit în 1620 cu o altă fiică a electorului de Brandenburg, Maria Eleonora și care ar fi devenit astfel cumnat al lui Gabriel Bethlen. De altfel, diplomaţia suedeză s-a implicat în tratativele acestei căsătorii, pusă în mișcare de cererile repetate de a sprijini o alianţă protestantă împotriva Casei de Habsburg, dar și a regatului Poloniei. Ca urmare a păcii pe care principele Bethlen o semnase cu împăratul Ferdinand al II-lea în urma reglării unor dispute de frontieră (mai 1624), Bethlen cochetase chiar cu ideea de a lua în căsătorie pe Cecilia Renata, sora împăratului, dar liga protestantă alcătuită din principele de Hohenzollern, electorul de Brandenburg și regele Suediei încercă prin intervenţii diplomatice să deturneze aceste intenţii ale principelui, în folosul taberei protestante.”
Materialul din care am citat mai sus este teribil de interesant și instructiv, găsim inclusiv referiri la alte căsătorii din Evul Mediu și despre cum Constantin Brâncoveanu mergea la nunți cu principii unguri la Brașov – îl găsiți aici.
ȘI NIȘTE FAPT DIVERS
Bethlen Țiganul și gaborii
Pentru că avea tenul mai închis la culoare, lui Gabriel Bethlen i se mai spunea „Ţiganul”.
Un istoric clujean spune:
„Există o legendă în tradiţia comunităţii care spune că romii au fost eliberaţi de principele Gabor (Gabriel în română-nr) Bethlen. Romii aveau în acea vreme un statut social inferior, nu erau sclavi, dar avea un statut inferior. Erau undeva la limita societăţii. El i-a eliberat şi le-a oferit şansa de a se dezvolta şi de a se integra în societatea epocii. În semn de recunoştinţă aceştia au preluat numele de gabori de la prenumele principelui”, a explicat, pentru „Adevărul”, istoricul clujean Tudor Sălăgean, directorul Muzeului de Etnografie al Transilvaniei.
Moștenirea lui Gabriel Bethlen
Galeria Națională de Artă din Budapesta are în colecția sa un tablou datat 1870, semnat de un pictor de la Aiud, Géza Dosa, care se intitulează „Bethlen Gábor tudósai között” (Gabriel Bethlen printre învățații săi), îl înfăţişează pe principe în bibliotecă, înconjurat de cărţi şi invitaţii săi. Este probabil o imagine care spune povestea acestui principe și a moștenirii lăsate de el în Transilvania.
Palatul Principilor din Alba Iulia
Palatul Principilor, ridicat în secolul al XV-lea, este una dintre cele mai importante clădiri administrative din Transilvania. Perioada de glorie a clădirii a fost în cei 150 de ani în care Alba Iulia a fost capitala principatului (1541-1699). Municipiul Alba Iulia derulează un proiect de restaurare a clădirii, intenția fiind de a face un muzeu unde să poată fi prezentată istoria Principatului Transilvaniei. Istoria palatului poate fi citită aici.
Sursele folosite:
https://historia.ro/sectiune/general/povestea-principelui-transilvan-gabor-bethlen-574000.html
https://historia.ro/sectiune/general/cine-este-gabriel-bethlen-modelul-politic-al-lui-586209.html
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/povestea-paradoxalului-gabriel-bethlen-principele-ungur-visat-uneasca-moldova-muntenia-numele-dacia-1_566479767d919ed50ef3d395/index.html
https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-devenit-gabori-tiganii-ardeall-obiceiul-medieval-romii-luat-numele-celui-mai-important-principe-transilvaniei-1_5535266dcfbe376e355ae1d2/index.html
https://alba24.ro/?s=bethlen
https://www.dw.com/ro/ungaria-rom%C3%A2nia-de-la-revizionismul-asimetric-la-toleran%C8%9B%C4%83/a-61898741
https://eda.eme.ro/xmlui/bitstream/handle/10598/30578/EME_BethlenErdelye_009-BarbuV-MirtulSiLaurii.pdf?sequence=1&isAllowed=y
https://eda.eme.ro/bitstream/handle/10598/30596/EME_BethlenErdelye_026-PopIA-RepereAlePoliticiiConfesionaleAPrimcipeluiBethlenFataDeRomani.pdf?sequence=1&isAllowed=y
