Concert in memoriam Bálint Bakfark

Bálint (Valentin) Bakfark (cca. 1526, Brașov – 1576, Padova) a fost un virtuoz al lăutei și un compozitor cunoscut în toată Europa. A lăsat moștenire numai lucrări dedicate lăutei. Aristocrația l-a copleșit cu onoruri, poeții au dedicat laude măiestriei sale.

În Polonia, a fost privit ca un personaj legendar, iar marele poet renascentist Jan Kochanowski a scris două poezii despre personalitatea lui. După practica vremii, a transcris mai multe lucrări corale pentru lăută, care reprezintă o piatră de încercare și pentru lăutiștii de azi.

În ediţia din acest an a Festivalului de Muzică Veche publicul bucureştean este invitat la un concert In memoraim Bálint Bakfark (cca. 1526, Brașov – 1576, Padova), susţinut de Corul de cameră Madrigal, Ansamblul Codex și István Kónya – lăută. Festivalul, ţinut în mod tradiţional în Miercurea Ciuc este prezent din anul 2015 şi în Bucureşti.

Reclame

Program:
Francesco Landini (cca. 1325–1397): Ecco la primavera
Pierre Sandrin (1490–cca. 1561) / Bakfark Bálint: O combien est
Jaques Arcadelt (1507–1568) / Bakfark Bálint: Si grand’ è la pietà
Josquin des Prez (cca. 1450–1521): Faulte d’argent
Pierre Sandrin (1490– cca. 1561): Doulce memoire
Diego Ortiz (1510–1570): Recercada primera et Recercada segunda sobre la cancion „Doulce Memoire”
Bálint (Valentin) Bakfark: Fantasia IX
Orlando di Lasso (cca. 1532–1594): Veni in hortum meum
Rogier Pathie (cca. 1510–cca. 1564): D’amours me plains
Philippe Verdelot (cca. 1480–cca. 1530): Ultimi mei sospiri
Thomas Crécquillon (cca. 1505– cca. 1557): Un gay bergier
Richardo Rogniono (cca. 1550–1620): Ung gay bergier
Chorea – Báthory, dans (Zwickau, sec. XVI)
Passamezzo Ongaro (Manuscrisul de la Nürnberg, cca. 1600)
Hans Newsiedler (cca. 1504–1563): Nach willen dein (după Paul Hofhaimer, 1536)
Hans Newsiedler (cca. 1504– 1563): Der Künigen Tantz (1536)
Mikes Kelemen tánca – Balleta – Lapoczkás tanc – Tancz – Messias iam venit (Codex Caioni, înainte de 1687)
Hans Leo Hassler (1564–1612): Tanzen und springen (Lustgarten neuer teutscher Gesang Nürnberg, 1601)

Programul cuprinde lucrări ale lui Bakfark compuse pentru lăută, cât și transcripții după madrigale compuse de autori recunoscuți ai vremii. Madrigalele vor fi interpretate în variantele lor originale de Corul de Cameră Madrigal, iar variantele transcrise pentru lăută, de lăutistul István Kónya. Programul este completat cu variațiunile instrumentale ale lucrărilor, compuse prin utilizarea tehnicii „diminutio”, în interpretarea ansamblului de muzică veche Codex. Prima lucrare din program, „Ecco la primavera”, a fost piesa de deschidere a concertului din cadrul Festivalului Internațional George Enescu din 2015, prima colaborare între Corul Madrigal și ansamblul Codex, iar la finalul programului se vor face auzite câteva lucrări dedicate lăutei de contemporanii lui Bakfark și madrigalul „Tanzen und springen” de Hans Leo Hassler, care a dat și motto-ul întregului festival.

Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin, cel mai apreciat ansamblu coral profesionist autohton, este o emblemă a vieții muzicale românești și universale. Din momentul înființării sale, în 1963, de către dirijorul Marin Constantin (1925–2011), Corul Madrigal a susținut peste 4100 de concerte aplaudate de melomani de pe întreg mapamondul, impunându-se astfel ca un adevărat „brand de țară”. În anul 2003, Corul Madrigal a primit, din partea Președinției României, Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Comandor. Începând din anul 2014, instituția și-a întregit denumirea, preluând numele fondatorului său, astfel devenind Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Corul Madrigal a participat, fără întreruperi, la Festivalul Internațional „George Enescu”, din anul 1964, iar, la ediția din 2015, a înregistrat un succes remarcabil cu programul de muzică sacră și profană intitulat „Ars Nova și Renaștere – de la baladele lui Guillaume Machaut la madrigalele lui Claudio de Monteverdi”. Celebrul ansamblu coral a susținut în luna septembrie a anului 2015 un concert extraordinar la Dresda, în cadrul Festivalului Internațional „Dresdner Kunstfest”.
http://www.madrigal.ro

Ansamblul de muzică veche Codex a luat ființă în anul 1996, având în componentă profesori și studenți ai Facultății de Muzică a Universității „Transilvania” din Brașov. Având ca scop interpretarea muzicii culte europene din secolele XV–XIX, cu ajutorul instrumentelor de epocă, pe baza surselor teoretice ale vremii, ansamblul continuă bogata tradiție a formației brașovene de muzică barocă Cantus Serenus. Ansamblul cercetează muzica cultă din Transilvania și din Europa de Est, precum și sursele europene care au tangență cu aceasta. Membrii formației s-au specializat în cadrul unor cursuri de măiestrie interpretativă barocă din mari centre muzicale europene: Innsbruck, Utrecht, Karlsruhe, Basel, Budapesta. Formația a susținut numeroase concerte în țară și peste hotare. Repertoriul formației cuprinde muzică din Transilvania secolelor XVI–XIX (Reilich, Sartorius, Honterus, Codicele Caioni, Manuscrisul de la Sfântu Gheorghe, manuscrisul lui Stephanus Martonffy etc.), muzică din Europa Centrală și de Est (manuscrisul Vietoris, manuscrisul din Oponice, manuscrisul din Levoce etc.), muzică barocă timpurie (Castello, Cima, Frescobaldi etc.), muzică barocă franceză (Hotteterre, Marais, Boismortier etc.), italiană (Vivaldi, Albinoni, Corelli etc.) și germană (Telemann, Händel, Bach etc.). Au urcat pe scenă alături de Corul de Cameră Madrigal, pentru prima oară, în cadrul ediției din 2015 a Festivalului Internațional „George Enescu”.
http://www.codexensemble.ro

Membrii ansamblului:
b– flaute, director artistic
Éva Szabó – flaute, percuție
László Kovács – fidulă
Éva Kovács – rebec
Csaba Adorján – fidulă
Zsombor Lázár – fidulă, violoncel
Árpád Szőgyör – viola da gamba, contrabas

István Kónya s-a născut la Nagykanizsa şi a absolvit, în 1985, Institutul Pedagogic din Szombathely, la secţiile de istorie-pedagogie muzicală, ca apoi să studieze chitara la Şcoala Superioară de Muzică „Liszt Ferenc” (filiala Debreţin), sub îndrumarea lui Zoltán Tokos. Între anii 1989 şi 1994, urmează, între altele, cursurile de arciliuto, chitarrone, lăută renascentistă şi barocă ale Conservatorului Regal din Haga (Olanda), cu Toyohiko Satoh. Este primul muzician ungur licențiat în lăută. În anul 1996, a obţinut diploma în muzică de cameră. A urmat cursurile de măiestrie ale lui Nigel North şi Stephen Stubbs. Concertează într-o serie de ţări din Europa şi America, în calitate de solist, acompaniator sau membru în orchestră. Din 1993, predă arta lăutei la cursurile naţionale de muzică veche. A fost profesor de lăută şi conducător artistic al Academiei de Vară de Muzică Veche de la Szombathely (1996–1998), al Festivalului Internaţional de Lăută şi Chitară din Győr (2006–2008), precum şi al Atelierului de Muzică Veche Savaria (2005–2013). De asemenea, a fost profesor de lăută la Musica Antiqua Apud Danubium (1994–1996, Szentendre), Atelierul de Muzică Veche din Bükk (2002–2004), şi al cursului de lăută „Régi Zene Ének- és Lantkurzus” (2007–2012, Székesfehérvár, Győr și Budapesta). Din 2010, este profesor de lăută şi chitară la Universitatea de Vară de Muzică Veche din Miercurea-Ciuc. Este membru al mai multor formaţii camerale, astfel din 2006 este solist al Ansamblului Responsorium din Zagreb, din 2015 este membrul fondator al Ensemble Sospiri, şi este deseori invitat ca lăutist de către ansamblul Ábrahám Consort (conducerea artistică Márta Ábrahám). A participat la numeroase emisiuni radio şi TV, realizând, de asemenea, înregistrări pe disc. A imprimat două CD-uri solo: Muzică de lăută din trei secole şi Suite pentru lăută de Sylvius Leopold Weiss. Seria de manifestări muzicale „Seri de lăută în Cetatea din Buda” a însumat până în prezent un număr de peste 50 de concerte în Sala gotică a Muzeului de Istorie din Budapesta. În anul 2014, i-au fost editate trei lucrări: Carte despre lăută. Călătoriile lăutei în Europa, Metodică de lăută renascentistă şi Antologia lăutei renascentiste. Pentru aceste lucrări, a obţinut diploma de merit din partea Societăţii Maghiare de Muzică Veche. În anul 2015, televiziunea Duna TV din Ungaria a realizat un film-portret despre activitatea sa.
www.lant.hu

Articole similare: