Economia socială, o soluţie pentru incluziunea romilor

Ştiaţi că 70% dintre romii care trăiesc în România se încadrează în categoria de vulnerabilitate economică (BM) – de 10 ori mai mult decât populația majoritară?

Ştiaţi că 70% dintre romii care trăiesc în România se încadrează în categoria de vulnerabilitate economică (BM) – de 10 ori mai mult decât populația majoritară? Şi că trăiesc într-o permanentă stare de presiune atât din cauza sărăcei şi a nivelului scăzut de educaţie, dar şi din cauza distanţei sociale şi segregării?

Problemele cu care etnia roma se confruntă sunt profunde, greu de gestionat, iar multe dintre soluţiile de incluziune propuse de-a lungul anilor au eşuat din cauza mai multor cauze: neînţelegerea relaţiilor sociale şi culturale ale grupului etnic, complexitatea prea mare a problemelor, numărul mare de etnici romi aflaţi în situaţii de risc etc. 

Una dintre soluţiile care a dat rezultate şi reprezintă un model de urmat pentru comunităţile de romi din întreaga ţară este cel a întreprinderilor sociale. Proiectele de acest tip au fost şi sunt finanţate de POSDRU prin axa Prioritara 6, Promovarea incluziunii sociale, DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale. 

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a realizat o  analiză a economiei sociale şi politicilor de incluziune a romilor în România, urmărind cele mai importante rezultate ale unei cercetări care a vizat „maparea” întreprinderilor sociale, evaluarea sustenabilităţii şi perspectivelor acestora de a produce bunăstare la nivelul comunităţii, dar şi principalele politici publice în domeniu şi recomandările de ajustare ale acestora. 
Studiul a avut drept punct de plecare lista proiectelor care s-au adresat grupului țintă ”persoane de etnie romă”, finanțate prin D.M.I 6.1 Dezvoltarea Economiei Sociale. Au fost identificate 33 de astfel de proiecte care se aflau în implementare la 31 dec. 2014, dintre care numai cateva au răspuns cererii de a furniza date despre întreprinderile sociale înfiinţate. De aceea, cercetătorii au căutat date şi în afara listei şi au fost contactate 54 de întreprinderi sociale care au avut ca obiectiv angajarea în SES-uri a unor persoane aparținând minorității rome, dintre care 24 SES-uri au fost intervievate.

Ce a reieşit

22 dintre SES-uri sunt optimiste, cred în munca lor: consideră că produsele și serviciile pe care le oferă sunt adaptate la cerințele pieței. Doar 6 dintre ele sunt sceptice în privința viitorului (nu cred că vor rezista până la finalul lui 2017). 
23 dintre SES-uri și-ar dori să mai ofere locuri de muncă persoanelor de etnie roma în risc de excluziune socială din comunitate însă multe se lovesc de probleme globale ale comunităţii: nu au acte de identitate, nu sunt educaţi etc. 
Multe dintre SES-uri se confruntă cu dificultatea explicării conceptului de întreprindere socială chiar şi administraţiilor sociale şi spun că au nevoie de acestea pentru a le ajuta să se promoveze şi a conştientiza în rândul populaţiei importanţa achiziţionării de produse din SES-uri. 
Din cele 26 de întreprinderi sociale cuprinse în cercetarea de faţă, 23 s-au declarat funcţionale la momentul intervievării. În 2015, cele mai multe SES-uri cuprinse în studiul de faţă au generat venituri sunt 25.000 de euro. Doar şapte dintre ele au avut venituri cuprinse între 25.000 şi 50.000 şi doar o întreprindere socială a avut venit peste 100.000 de euro. 
Ulterior finalizării perioadei de implementare POSDRU (24 dintre SES-uri primiseră ultima tranşă în dec 2015), 19 dintre organizaţii au declarat că se autosustin 100% din vânzarea propriilor produse şi servicii

SES sprijinit de Centrul European de Promovare și Integrare a Romilor (CEPIR), jud. Dolj
 

Concluzii

Centrul Român de Politici Europene a trasat în încheierea cercetării câteva concluzii interesante.

„Antreprenoriatul social joacă un rol important nu numai în (re)inserţia profesională a persoanelor din grupuri dezavantaje şi de multe ori discriminate, ci şi în conectarea acestor persoane la comunitate şi viceversa, în conştientizarea de către comunitate a resurselor preţioase care pot fi capacitate şi integrate în viaţă să socio-economică, în beneficiul reciproc; 

Este necesară includerea susţinerii antreprenoriatului social că instrument de incluziune socio-economică a romilor în planurile de acţiuni ale strategiilor relevante (Strategia pentru incluziunea romilor 2015-2020, Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2014-2020); 

Recomandăm demararea unui program naţional de conştientizare a autorităţilor locale privind importantă economiei sociale şi a modului în care SES-urile (de inserţie) pot fi sprijinite – spaţii producţie, sprijin în activităţi de promovare şi desfacere, implementarea de facto a art. 56 din legea 98/2016 
Economia socială, o soluţie pentru incluziunea romilor

Susţinem prioritizarea (prin punctaj superior) în cadrul noului apel POCU pentru înfiinţarea de noi SES-uri în comunităţi dezavantajate a formării de cooperative, întrucât această formă de organizare vine cel mai bine în întâmpinarea nevoilor acestor grupuri – după cum o arată experinţă altor state europene; 

Recomandăm că noile ghiduri pe start-up SES-uri să permită implementarea unor proiecte cu o durata mai mare (până la 3 ani), întrucât noile structuri au nevoie de sprijin individualizat în organizarea regulilor de guvernanţă internă, în implementarea planului de afaceri, atragere de finanţări etc ani după înfiinţarea SES-ului, pentru a fi sustenabile; 

Recomandăm constituirea unui centru de suport pentru economia socială în România, care să vizeze formarea managerilor de SES, activităţi de promovare, schimb de bune practici etc. Această reţea ar putea fi organizată a.i. Să abordeze distinct problematici ale diverselor grupuri vulnerabile (în cazul romilor existând încă o componentă substanţială de discriminare)”

Mai multe informaţii puteţi afla de pe site-ul Centrului Român de Politici Europene www.crpe.ro

Du vorba mai departe: