Festivitatea de premiere a Concursului național de creație literară ,,Bronislawa Wajs”, Ediția I.

Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană, Școala Gimnazială nr. 2 din Tămașda, Bihor și revista "Romano Vak" vă invită joi, 19 aprilie 2018, ora 16:00, la sediul Muzeului Național de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Etaj 4, București), unde va avea loc festivitatea de premiere a Concursului național de creație literară ,,Bronislawa Wajs”, Ediția I.

Juriul Concursului (alcătuit din Andra Tischer Podia – profesor la Colegiul Național “Octavian Goga” din Sibiu, Daniela Roxin – profesor la Școala nr. 2 Tămașda, jud. Bihor și Norica Costache – consilier Centrul Național de Cultură a Romilor) a stabilit scriitorii premiați pentru fiecare dintre cele trei secțiuni anunțate (poezie/ proză în limba română; poezie/ proză în limba rromani; traduceri literare în limba rromani).

Programul acestui eveniment include recitaluri de poezie cu tematică romă și distribuție de cărți tipărite sub egida editurii Centrului Național de Cultură a Romilor-Romano Kher.

Instituția noastră are ca misiune dezvoltarea producției culturale scrise cu tematică romă, dezvoltarea literaturii romani și susținerea autorilor romi, cât promovarea elitei responsabile pentru romii din România. Așadar, vă așteptăm să îi felicităm și să îi premiem împreună pe laureați.

SECȚIUNEA I. poezie/ proză în limba română:

I – ION TUNARU

I – MIRIAM ȚEPEȘ-HANDARIC

I – VIOREL GONGU

II – EMIL-IULIAN SUDE

III – MARIA STĂNESCU

III – ISABELA BRĂNESCU

SECȚIUNEA II. poezie/ proză în limba rromani:

I – STELUȚA SLATE

II – JUPITER BORCOI

Premiul special al juriului – ADRIAN HENDRE

SECȚIUNEA III. traduceri literare în limba rromani:

I – CRISTI FLORIN CURT

II – GHERMAN BOLDIJAR

III – DANIELA NATAȘA ROSTAȘ

Bronislawa Wajs, Papusza – cum mai era cunoscută, a fost una dintre cele mai renumite poete cunoscute în lumea rromă. Născută în 1908, Lublin, Polonia, într-o tabără de rromi, aceasta a dus o viaţă nomadă împreună cu familia ei, de harpişti, în Polonia şi Lituania, în rulote trase de cai până la mijlocul anilor 1960, când guvernul polonez, ca şi mulţi alţii, a pus capăt vieţii lor rătăcite. La vârsta de 12 ani a vrut să înveţe să citească şi să scrie. La 15 ani a fost căsătorită de către părinţi, tradiţional, cu un bărbat mult mai în vârstă decât ea, harpist – de la care a învăţat să cânte şi a început să compună propriile balade şi cântece tradiţionale rrome.

În 1949 l-a întâlnit pe poetul polonez Jerzy Ficowski,  care i-a recunoscut, imediat, talentul. La îndemnul său, Păpușa a început să pună pe hârtie versurile pe care ea însăşi le compunea şi le recita. Din cauza faptului că Ficowski s-a folosit de versurile ei drept propagandă în favoarea unei strategii comuniste dure menită să îi forţeze pe romi să devină sedentari, romii s-au simţit ameninţaţi şi trădaţi și i-au cerut poetei să nu colaboreze la formularea unor strategii care le distrug viaţa tradiţională. Păpuşa şi-a ars aproape 300 de poezii şi i-a cerut lui Ficowski să nu publice ce rămăsese. El a ignorat însă cererea ei şi a publicat poeziile într-o monografie şi acum văzută ca una din cele mai importante cărţi despre romii polonezi. Păpuşa a fost alungată din comunitatea ei, a suferit o cădere psihică şi nu a mai scris nici un cuvânt până la moarte, în anul 1987.

La începutul anilor ’80, Ficowski a publicat o ediţie revizuită a cărţii, în care a scris pe larg şi despre greşelile politicii comuniste în privinţa romilor. La sfârşitul anilor '80, Păpuşa a murit, singură şi uitată.