Hidden Sorrows : Roma Stories / Dukha Garavde: Romane Paramisia

Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, Galeria Mobius și Agenția Națională pentru Romi organizează în perioada 13 aprilie-05 mai 2018 expoziția de artă Tristeți ascunse: Povești rome

Vernisajul va avea loc vineri, 13 aprilie 2018, începând cu ora 19:00, la Galeria Mobius din str. DI Mendeleev nr.2, Sector 1, București, curator Eugen Rădescu.

Expoziția reunește opere de artă ale artiștilor plastici romi Eugen Raportoru, Mihaela Cîmpeanu, Kurt Vio, Marian Petre, George Vasilescu, Anton Nistor. Lucrările vor fi expuse în perioada 13 aprilie – 5 mai 2018.

„TRISTEȚI ASCUNSE: POVEȘTI ROME” prezintă în exclusivitate artiști români de etnie romă, expoziția fiind un exercițiu de imaginație colectivă despre poziționarea în majoritate a unei etnii/identități cu un trecut și prezent zbuciumat; comunitatea romă este una a culturii telurice, autentice, periferică. Romii din România au experimentat de-a lungul istoriei atributele sclaviei, subjugării, blazării, periferiei. Experienţa istorică a diferitelor grupuri a generat o mulţime de caracteristici istorice particulare, care au încercat asimilarea „celuilalt"/l'autrui”. Fiind o minoritate, indiferent unde trăiesc, romii au fost nevoiţi să se adapteze la mediul aflat în schimbare, mediul cultural, economic, politic sau istoric, dar și cerințelor social-istorice ale propriei identități.

Hidden Sorrows : Roma Stories / Dukha Garavde: Romane Paramisia
Aceasta a dus la diferenţe de cultură, de obiceiuri, de limbă. Noţiunea de etnie a primit mai multe accepţiuni. Printre cele mai întâlnite sunt următoarele: cea de ataşament afectiv sau de relaţii de interese structurate în jurul unor scopuri comune, durabile în timp; conştiinţa diferenţei şi apartenenţei.
Cultura națională este foarte greu de definit (dacă cineva vede rostul acestei încercări de definire). Căutarea purității nu poate da rezultate. Stadiul actual de amalgamare a diverselor culturi aproape că poate justifica puncte de vedere care infirmă cu totul existența realităților care să acopere conceptul de cultură națională. Cred, totuși, că o anumită specificitate nu a încetat să existe. Încercarea teoretică de a distinge influențe și de a le data este sortită eșecului prin irelevanță, pentru a ignora dimensiunea mitologică a acestei specificități.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și "Common Nostalgia" la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele "Franchise" și "Unsolicited Proposal Program". A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

Du vorba mai departe: