“La iniţiativa lui István Széchenyi s-a construit prima cale ferată în zonă (calea ferată Rijeka – Arad – Oradea – Satu Mare) şi a contribuit foarte mult la dezvoltarea economică a acestei zone. A fost numit şi cetăţean de onoare al oraşului Satu Mare în 1840. Statuia închinată lui va fi amplasată în Piaţa Libertăţii într-un colţ al parcului aproape vizavi de Complexul Aurora şi totodată simetrică cu statuia Limbii Române, care va fi amplasată în partea cealaltă a parcului”, a motivat iniţiativa consilierul UDMR, Maskulic Csaba.
Cei doi au colindat prin Europa în lung şi în lat. Au vizitat Anglia, pe atunci cea mai dezvoltată ţară din lume, dar şi Imperiul Otoman muribund. În timpul acestor călătorii cei doi au realizat că ţara lor era foarte înapoiată. Drumurile erau aproape inexistente, industria lipsea cu desăvârşire. Tânărul conte care până atunci nu vorbea nici măcar limba maghiară, a hotărât că îşi va dedica viaţa şi averea în folosul patriei sale. Aşa a ajuns Széchenyi cel mai mare susţinător al reformelor sociale şi economice pe teritoriul Regatului Maghiar. A fondat Academia Maghiară, a promovat proiectul construiri primului pod permanent pe Dunăre din Ungaria, dar a fost şi un mare promotor al reformelor sociale, al egalităţii în drepturi şi obligaţii între toţi supuşii Coroanei Maghiare. Era ferm convins că reformele trebuie realizate treptat şi în acord cu Viena. Pe plan politic, considera că era esenţial să se realizeze o înţelegere între poporul maghiar şi celelalte naţionalităţi conlocuitoare altfel se va ajunge la un război civil.
Széchenyi a observat că în Europa drumurile fluviale şi terestre erau arterele economice ale ţărilor, dar şi medii de desfăşurare a turismului. Dunărea era una dintre arterele principale ale Europei dar din cauza condiţiilor periculoase din zona Porţilor de Fier, Dunărea de Jos era practic deconectată de la acest circuit european. Contele a îmbrăţişat regularizarea fluviului în acelaşi timp cu proiectul construcţiei Podului de Lanţuri între Buda şi Pesta (aceste oraşe încă erau entităţi independente pe cele două maluri ale Dunări).
Deși nu a reușit să finalizeze proiectele până la sfârșitul vieții, memoria contelui Széchenyi a fost imortalizată printr-o tăbliţă cu o inscripţie simplă amplasată la kilometrul 973,3 al Dunării. Tăbliţa din 1885 a fost însă acoperită de valuri, împreună cu drumul realizat la insistenţele lui Széchenyi, odată cu ridicarea hidrocentralei de la Porţile de Fier.
(mai multe informații găsiți aici!)
Articole similare:
