Simpozionul, care va avea loc pe 5 ianuarie la Academia Română, are ca temă influența și abuzurile operei de artă a lui Pablo Picasso în Europa de Est, 1945-1989. Deși Picasso a simpatizat cu idealurile comuniste și a devenit membru al Partidului Comunist Francez, a fost în dezacord cu realismul socialist, iar arta sa a fost adesea criticată în regimurile totalitare.
Pospíšil își va axa prezentarea pe un aspect interesant și poate neexplorat până atunci – și anume confruntarea dintre arta lui Picasso și opera artistului italian Renato Guttuso. Acesta va încerca să compare rolurile celor doi artiști, care au reprezentat paradigme diferite ale modernității.
Tomáš Pospíšil (*1967) este istoric de artă, profesor, scriitor și curator stabilit la Praga. A fost curator al Galeriei Naționale din Praga (1997-2002) și a cercetător la Muzeul de Artă Modernă din New York (2000). Din 2016, este șeful Departamentului de Teorie și Istorie a Artei din cadrul Academiei de Arte Frumoase din Praga.
Proiectele lui Tomáš Pospíšil acoperă perioadele modernismului timpuriu, avangardei, neo-avangardei și artei contemporane. Printre publicațiile sale în limba engleză se numără, printre altele, antologia Primary Documents; A Sourcebook for Eastern and Central European Art since 1950s, editată împreună cu Laura Hoptman (MIT Press, MoMA, 2002), precum și o selecție a eseurilor sale An Associative Art History; Comparative Studies of Neo-Avant-Gardes in a Bipolar World (JRP Ringier & Les Presses du Réel, Zurich 2017). Cercetările sale actuale se referă la arta oficială în Cehoslovacia postbelică sau la opera criticului Jindřich Chalupecký.
Simpozionul reunește istorici de artă din mai multe țări pentru a explora dacă însușirea comunistă a artei lui Picasso a fost o manipulare sau o consecință inevitabilă a operei sale. Evenimentul este conectat cu expoziția EFECTUL PICASSO, care prezintă 46 de lucrări semnate de artistul spaniol însuși și 50 de lucrări ale unor artiști români care au fost inspirați de el.
Articole similare:
