Deși a trăit în străinătate peste 70 de ani, profesorul Karpat vorbea româna la perfecţie și își amintea cu drag de locurile copilăriei.
Născut la 15 februarie 1923 (după alte surse, 1925) în satul Armutlu – astăzi Turda, județul Tulcea – Kemal Hașim Karpat provenea dintr-o familie cu rădăcini mixte: pe linie paternă descindea din emigranți tătari din Crimeea, iar pe linie maternă avea origini anatoliene. El și-a petrecut copilăria într-o Dobroge multiculturală, care i-a marcat profund viziunea asupra identității și conviețuirii popoarelor. După absolvirea Seminarului Musulman din Medgidia, în 1942, și-a continuat studiile la Facultatea de Drept a Universității din Istanbul, finalizată în 1947. În 1946 și-a schimbat numele de familie în Karpat, o alegere simbolică menită să exprime forța, demnitatea și legătura cu pământul natal:
„Mi-am luat numele după Munții Carpați. Deși până atunci nu-i văzusem, i-am creat în mine. Am devenit un fel de munte”, mărturisea istoricul.
În contextul instaurării regimului comunist în România, a decis să nu se mai întoarcă, alegând calea exilului. În 1950 a plecat în Statele Unite, unde a obținut un masterat la Universitatea Washington și, ulterior, doctoratul la Universitatea din New York în 1957. A urmat o carieră academică prodigioasă, predând și cercetând la instituții prestigioase precum Harvard, Princeton, Columbia, John Hopkins, New York University, École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, dar mai ales la Universitatea Wisconsin-Madison, unde a activat timp de decenii și unde a deținut titlul de „distinguished professor”. A condus Departamentul de Studii asupra Orientului Mijlociu din cadrul aceleiași universități și a fondat Societatea de Studii Central-Asiatice.
Opera sa științifică a influențat profund modul în care este înțeleasă istoria otomană și turcă. Printre volumele de referință se numără Ottoman Population, 1830–1914 (1985), o lucrare deschizătoare de drumuri în studiul demografic al Imperiului Otoman și al consecințelor migrațiilor în regiune, sau Balkanlarda Osmanlı Mirası ve Ulusçuluk (2004), în care a analizat modul în care noile state naționale balcanice au construit un discurs antiotoman pentru a-și fundamenta identitatea. Alte lucrări fundamentale, precum The Politicization of Islam (2004), Studies on Ottoman Social and Political History (2002) și Studies on Turkish Politics and Society (2004), au devenit repere obligatorii pentru cercetătorii domeniului. Prima sa carte, Istoria democrației în Turcia (1959), a schimbat modul în care Occidentul privea evoluțiile politice interne ale Turciei.
Cercetările lui Kemal Karpat nu s-au limitat la istoria Imperiului Otoman și a Turciei. A rămas mereu legat de locurile natale, despre care a scris cu drag. A studiat istoria Medgidiei, unde fusese elev, și a publicat texte dedicate Dobrogei și diversității sale culturale. Își amintea cu nostalgie de copilărie și a rămas toată viața un vorbitor fluent de română.
Prestigiul său nu s-a oprit la mediul academic. În anii ’80, profesorul originar din Dobrogea a fost invitat de două ori la Casa Albă, pentru a consilia președinții Statelor Unite ale Americii, Jimmy Carter și Ronald Reagan, în probleme de Orient Mijlociu și politică internațională.
De-a lungul carierei, a primit recunoașterea mai multor universități românești: Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanța (1998) și al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2015). În 2012 a devenit cetățean de onoare al municipiului Medgidia.
În plan personal, Kemal Karpat a rămas un om al culturii și al ideilor. A fost căsătorit în Turcia, însă nu a avut copii. Și-a împărțit viața între Madison, Wisconsin, și Istanbul, dar Dobrogea a rămas pentru el o constantă nostalgică. „Am iubit mereu libertatea”, spunea adesea, iar această deviză i-a marcat întreaga viață și operă.
La moartea sa, mediul academic internațional a pierdut un savant de o vastă erudiție, iar comunitatea turco-tătară din România un simbol al reușitei și al legăturii cu rădăcinile. „Râul care străpunge muntele”, așa cum se intitulează cartea de dialoguri publicată în 2010, rămâne o metaforă a destinului său: un spirit liber, curajos și neînfricat, care a știut să străbată barierele și să deschidă drumuri.
Profesorul și istoricul Kemal H. Karpat s-a stins din viață pe 20 februarie 2019, la vârsta de 96 de ani. Originar din Dobrogea, el a devenit de-a lungul carierei sale o autoritate mondială în studiul Imperiului Otoman, al Turciei moderne și al Balcanilor, fiind recunoscut și onorat de mediul academic din întreaga lume.
Surse:
- https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/istoricul-de-talie-mondiala-kemal-karpat-1925728.html
- https://www.info-sud-est.ro/in-memoriam-kemal-karpat-raul-care-strapunge-muntele
