Dacă faci o plimbare prin zona Pieței Unirii din București și intri pe Strada Mămulari, ajungi într-unul dintre puținele fragmente rămase din vechiul cartier evreiesc al orașului. Aici se află două dintre sinagogile care au supraviețuit planului de sistematizare din anii ’80.
Cel mai important exemplu este Templul „Unirea Sfântă”, o sinagogă care a fost protejată de demolare și care găzduiește astăzi Muzeul de Istorie și Cultură al Evreilor din România „Nicolae Cajal”. Protejarea clădirii în timpul lucrărilor de sistematizare a contribuit și la salvarea jumătății de stradă pe care se află astăzi muzeul, un segment care ar fi dispărut complet dacă proiectul ar fi fost dus la capăt.
Strada Mămulari a fost mult timp o zonă cu instituții evreiești, locuințe și ateliere, iar în secolul XX era cunoscută drept o stradă cu multe familii de croitori evrei. O parte dintre casele moderniste de aici s-au păstrat, iar pe câteva clădiri pot fi văzute plăci memoriale, inclusiv una dedicată lui Corneliu Coposu, care a locuit pe această stradă.
Faptul că două sinagogi există încă și că una dintre ele funcționează ca muzeu transformă Strada Mămulari într-un loc fundamental pentru înțelegerea istoriei evreilor din București, o poveste despre patrimoniu salvat, continuitate și memorie urbană.
