sursă imagine: https://umbastay.com/en/armenian-cuisine-what-to-taste 

   Bucătăria armenească însumează tradițiile și tehnicile culinare specifice locurilor în care s-a format: podișurile și văile Caucazului, coridoarele comerciale dintre Orient și Mediterană și comunitățile care au circulat aici de secole. Ca tradiție culinară, ea combină ingrediente și tehnici care trimit la Anatolia, Persia, Balcani, Levant și Rusia — o sinteză vizibilă atât în preparatele de zi cu zi, cât și în mesele festive.

   Câteva dintre elementele esențiale includ pâinea lavash, mielul, vinetele, cerealele de grâu și o largă varietate de ierburi proaspete. Lavash, lipia subțire coaptă în cuptorul tradițional de lut, nu este doar aliment, ci și simbol cultural recunoscut la nivel internațional. Subțire, ovală sau dreptunghiulară, această pâine nedospită se prepară astăzi aproape la fel ca acum mii de ani. Procesul este unul colectiv: mai multe femei participă, fiecare având un rol bine definit, de la frământatul aluatului simplu, din făină și apă, până la lipirea foilor fine pe pereții încinși ai cuptorului, cu ajutorul unui instrument asemănător unei perne. Coacerea durează doar câteva zeci de secunde, iar rezultatul este o lipie care poate fi consumată imediat sau păstrată luni întregi, uscată, apoi rehidratată cu apă.

   În acest peisaj, tonirul, cuptorul îngropat în pământ, rămâne un reper al tradiției, folosit atât pentru pâine, cât și pentru fripturi. Tonirul este un cuptor tradițional armean sub formă de groapă rotundă, adâncă, ale cărei pereți sunt căptușiți cu piatră. El a fost folosit timp de secole pentru coacerea lipiei lavash și a altor produse de panificație, dar și pentru fierbere, fript sau prepararea cărnii, produselor lactate și a legumelor. În trecut, tonirul încălzea casa: iarna, după ce masa era gata, deschiderea era acoperită cu un capac și o pătură pentru a păstra căldura, iar familia se așeza pe saltele în jurul lui, încălzindu-se. De asemenea, tonirul avea și un rol simbolic și ritualic. În lipsa bisericilor, preoții puteau oficia cununii lângă tonir, iar în vremurile precreștine acesta era considerat simbol al soarelui: femeile care se aplecau peste tonir pentru a coace pâinea erau privite ca făcând o plecăciune către astrul solar. În timp, tonirul a fost mutat într-o construcție separată, numită hatsatun — „casa pâinii”.

   Geografia Armeniei și vecinătățile istorice explică amestecul de influențe. Persia și Levantul au adus în prim-plan fructele: caisele, smochinele și rodiile, de asemenea și nucile, în timp ce contactele cu lumea slavă și cu Imperiul Rus au adus tehnici și ingrediente adaptate local. În regiunile de graniță, unde comunitățile s-au amestecat, rețetele s-au transformat treptat, fiecare adăugându-și amprenta culinară.

    Carnea ocupă un loc central în bucătăria armeană, iar shashlik-ul, frigăruia tradițională, a devenit cunoscută în toată lumea. Pregătit din bucăți mari de porc, miel, vită sau pui, marinate în suc de rodie, ceapă, sare și piper, shashlik-ul se frige pe grătare de cărbune, alături de legume precum roșii, vinete sau ardei. Carnea este servită cu ierburi proaspete și ceapă, într-o combinație ce reflectă specificul gastronomic local. În mod tradițional, fiecare familie de armeni deține acasă frigărui metalice de aproape un metru, transmițând rețeta și modul de preparare din generație în generație.

   Din categoria brânzeturilor un preparat specific este „tel panir”, care se prezintă sub forma unor fâşii lungi de brânză împletite între ele. „Tel panir” se face din lapte oaie sau capră la care se adaugă chimen negru şi „mahlab”, o pudră obţinută din măcinarea miezul sâmburilor de cireşe sălbatice. De asemenea, pe masa armenilor stă deseori „matsun-ul” (un preparat fermentat din lapte, similar iaurtului), diluat cu apă rece şi brânza „zhazhik” (un fel de brânză de vaci) cu verdeaţă şi usturoi.

   Dacă nu e o bucătărie „picantă” în sensul chili-ului, ea folosește liberal ierburi proaspete — pătrunjel, mărar, mentă — și condimente precum sumac, măsline, coriandru, scorțișoară sau mahleb (o aromă folosită la produse de patiserie). Multe arome pun în valoare prospețimea: un pilaf cu stafide sau un sos cu iaurt și verdețuri schimbă registrul gustativ fără a masca ingredientul principal.

   De asemenea, Armenia revendică una dintre cele mai vechi tradiții vinicole din lume, descoperirile arheologice din zona Areni confirmând utilizarea instalațiilor de vinificație încă din Antichitate, unde a fost descoperită cea mai veche cramă din lume. În paralel, oghi — distilatul din fructe — și-a păstrat locul ca băutură tradițională, adaptată resurselor regionale.

   Vă oferim și o rețetă specifică bucătăriei armenești, preluată de aici:

Aperitiv placinta Beurek armeniana 

Rețetă preluată: https://www.blogulluicatalina.com/2017/10/placinta-beurek-armeniana.html

Un börek, burek ou beurek este o patiserie sarata orientala originara din Asia centrala, care a ajuns la noi in Balcani in timpul ocupatiei otomane. Sunt de obicei umplute cu branza, spanac, carne tocata sau cu cartofi.

Ingrediente :
8 foi de placinta
300 g de branza de vaci proaspata (sau ricotta)
100 g de cascaval ras
120 g de branza féta
patrunjel tocat (1/2 legatura)
piper proaspat macinat
sare
1 ou
10 cl de lapte
30 g de unt

Mod de preparare:

Intr-un castron amestecati cele 3 branzeturi.
Adaugati piper proaspat macinat si patrunjel tocat.
Verificati de sare dar feta si cascavalul sunt deja sarate.
Topiti untul si ungeti vasul pentru cuptor (20/30 cm).
Derulati foile de placinta.
Puneti 2 foi pe fundul vasului. Ungeti cu unt.
Puneti inca 2 foi si ungeti din nou cu unt.
Puneti branza si acoperiti cu cele 4 foi ramase ungand cu unt fiecare 2 foi.  Taiati in portii.
Amestecati oul cu laptele si varsati deasupra.

Coaceti placinta timp de 30 minute in cuptorul preincalzit la 180°C.
Lasati sa se odihneasca 15 minute inainte de a servi. Cu o salata verde este delicioasa.

Surse:

• https://traveltoarmenia.am/armenian-cuisine
• Uvezian, Sonia (1996). Cuisine of Armenia. Hippocrene Cookbooks Series. Hippocrene Books. ISBN 9780781804172.
• https://www.gotravel.ro/blog/bucataria-armeneasca-descoperiti-cultura-gustului-la-cafepedia-romana
• https://araratour.com/armenian-national-cuisine
• https://explorepartsunknown.com/armenia/lavash-understanding-armenias-bread-obsession