Colentina este zona din București unde trăiesc, probabil, cele mai multe comunități etnice din România. Găsim de toate aici: restaurante și magazine etnice, mici afaceri, toate ținute de oameni de diferite naționalități. Unii vin din țări aflate la mii de kilometri distanță, alții vin de dincolo de Marea Neagră, din Turcia.
„Am venit în urma cu 20 de ani în România, când nu mă știa nimeni”
Din Turcia, de la Izmir, vine și Murat Aricilar, din valul de turci stabiliți în România în ultimele decenii, nu din vechea comunitate turcă din Dobrogea. Murat a ajuns în România în 2005, a lucrat o vreme bucătar la unul dintre restaurantele de lux ale Bucureștiului, Casa Mediterana, s-a căsătorit cu Cristina și în tot acest timp a visat să își deschidă propriul restaurant.
În 2009 visul a devenit realitate, a deschis primul restaurant, iar câțiva ani mai târziu, în 2014, deschide în Colentina restauratul Murat Usta, cu specific turcesc, evident, pe care îl administrează cu soția. Întâi veneau mai mult turcii din București, apoi au venit și clienți arabi, dar și clienți români. Astăzi clienții vin nu doar din împrejurimi, ci și din toate colțurile orașului, ca să mănânce feluri de mâncare tradiționale ce i-au adus renumele în ani: supa de linte, ciorba de burtă și cotletul de berbecuț.
Toți apreciază în mod deosebit preparatele lui Murat, care a luat recent și trofeul pentru cel mai bun bucătar pe specialitatea turco-tătară din România. O apreciere binemeritată, clădită cu un mare efort.
„Am venit în urma cu 20 de ani in Romania cand nu ma stia nimeni, am muncit mult ca sa ajung pana aici, ca sa fiu apreciat de romani si turcii care traiesc aici”, spune el.
Despre bucuria de a găti: „Aduc un pic de Turcia în țara voastră.”
Murat a intrat în bucătărie la 9 ani, unde a început să învețe și să gătească cu ajutorul părinților. Pentru că iubește ce face, pune mereu suflet în tot ce gătește, indiferentă dacă e vorba de mâncare pentru zile obișnuite, zile festive sau sărbători în familie, o face cu aceeași bucurie și pasiune.
Astăzi, la 52 de ani, spune că a crescut și a trăit în bucătărie, dar lucrul la care este cel mai atent este curățenia – locul trebuie să fie curat ca o farmacie, „e boala mea asta”, spune râzând.
După 20 de ani de muncă în România, Murat este foarte bucuros că a primit o recunoaștere gătind aici mâncare etnică turcească și spune asta zâmbind, cu ochii plini de bucurie.
Când un român care mănâncă la micul său restaurant vine și îi mulțumește pentru mâncarea servită el se simte cel mai bucuros bucătar din România. Cu turcii este obișnuit, le cunoaște foarte bine gustul, dar pe români i-a cucerit un pic mai lent.
Bucătarul care unește oamenii prin mâncare în inima Colentinei
Murat povestește că i s-a întâmplat deseori să fie foarte plin în restaurant, iar clienți diferiți, fără să se cunoască, români sau turci, se așază și mănâncă împreună, unii lângă alții la aceeasi masă fără să se cunoască. Mâncarea gătită și servită aici de Murat Aricilar și soția sa șterge barierele. Are clienți români din America, Spania, Italia, alături de turci, toți îl vizitează când ajung în București.
„Mâncarea ne aduce împreună, vin oameni din comunitate, schimbi o vorbă, îți spun noutățile din familia lor, le spui și tu pe cele de la tine sau veștile din Turcia, de la rude.”
Supa de linte și ciorba de burtă, în meniul restaurantului Murat Usta
Sunt multe restaurante etnice care servesc supa de linte, dar la Murat supa de linte este curată, fără bulion care, afirmă el, îi schimbă gustul, și cu o textură fină, care nu zgârie gâtul.
Altă ciorbă care aduce românii la restaurant este ciorba de burtă care la Murat Usta e un pic diferită; în rețeta românească se pun până la 20-25 de ouă, dar el pune pentru o oală de ciorbă cinci, maximum șase. Oțetul îl pune separat, cu măsură. Folosește iaurt ca să acrească, și atunci când face ciorba de burtă, lucrează de dimineață împreună cu soția. Folosește doar smântână românească dintr-o anumită zonă a Moldovei la ciorba sa de burtă, recomandată acum 15 ani de o bătrână, și, dacă nu găsește acea smântână în ziua respectivă, nu face ciorba. Și îi pune un pic de carne de berbecuț, care adaugă putere și colagen ciorbei. E diferită și memorabilă.
„Am niște prieteni români din Popești care vin special pentru ciorba de burtă și îmi spun de fiecare dată: Frate, crede-mă, românii fac ciorba de burtă cum trebuie. Dar vin la tine pentru că are un stil pe care nu îl găsesc nicăieri, e numai la tine.”
Recunoaște totuși că felul său preferat de mâncare, pe care îl gătește cu mare bucurie, este rasolul de berbecuț. Este acel fel de mâncare pentru care poți face 7-10 km prin trafic și să te simți pe deplin răsplătit.
„La Murat Usta, totul se pregătește cu suflet, adică nu facem asta doar pentru bani. În final, oricum câștigăm bani, dar pregătim tot cu inima.”
Dacă vreți să vedeți și un mic film despre restaurantul Murat Usta, o puteți face pe contul Călătorii și farfurii.
