Puțini oameni reușesc să îmbine pasiunea pentru cercetare istorică, rigoarea documentării și emoția personală a apartenenței la o comunitate cu atâta dăruire cum o face Paul Bogdan Agopian. De profesie economist, Agopian și-a construit o carieră în domeniul financiar, este antreprenor, dar în comunitatea armeană este cunoscut pentru activitatea sa de antreprenor cultural și promotor al patrimoniului armenesc din România.
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale sale este site-ul negustorie.ro – o platformă digitală care reunește informații despre negustorii și meșteșugarii armeni care au trăit în România între anii 1800 și 1989. Ideea a pornit, spune autorul, dintr-o curiozitate personală: dorința de a afla cine au fost acești oameni, cum arătau prăvăliile lor, ce a mai rămas din lumea lor astăzi. Început probabil mai mult dintr-o curiozitate personală, proiectul s-a transformat, treptat, într-un proiect complex de cercetare istorică ce a durat peste doi ani și a implicat sute de ore de documentare în arhive, biblioteci și pe teren.
Paul Agopian spune că a luat la pas străzile Bucureștiului vechi, căutând urmele prăvăliilor de altădată și localizându-le pe o hartă care astăzi poate fi consultată online. Fiecare însemn de pe hartă poartă povestea unui nume, a unei familii, a unei meserii. Vizitatorii pot descoperi, astfel, unde se aflau atelierele de cizmărie, băcăniile, prăvăliile de cafea sau magazinele de import-export ale armenilor care au făcut parte din viața economică a României moderne.
Documentarea minuțioasă a implicat multă muncă deoarece multe clădiri au dispărut în cutremurul din 1977 sau în demolările comuniste, iar numele multor străzi s-a schimbat uneori de mai multe ori de-a lungul timpului. Cu toate acestea, Agopian a reușit să reconstituie o lume pierdută, folosindu-se de hărți interbelice, reclame vechi, articole din presa vremii, acte și mărturii de familie. Astfel, au prins viață peste 1200 de personaje, din București, dar și din alte orașe ale țării unde au trăit armeni.
În spatele proiectului există și o dimensiune personală: Paul Agopian a dorit să onoreze memoria străbunicului său, Ovanes Agopian, cafegiu și supraviețuitor al Genocidului Armean, stabilit la Pitești. Acesta a fost bucătar la restaurante renumite din perioada interbelică, precum „Berbec” și „Hotel Splendid”, simboluri ale unei epoci dispărute.
Prin negustorie.ro, Paul Agopian nu doar salvează informații din uitare, ci redă demnitatea unei comunități care a contribuit semnificativ la viața economică și culturală a României. Site-ul este o arhivă vie, un loc unde istoria se întâlnește cu emoția și unde fiecare nume recuperat devine o poveste despre identitate, rezistență și memorie.
